content top
Identitatea psihosexuala in viata cotidiana

Identitatea psihosexuala in viata cotidiana


Identitatea psihosexuala are conotatii biologice si psihologice si reprezinta caracteristicile de identificare a sexelor din punct de vedere biologic, formarea constiintei propriei identitati sexuale, atribuirea sociala a sexului. 

Descrierea si analiza sexualitatii are in vedere urmatoarele aspecte:

  1. Sexul biologic este determinat de structura genetic-cromozomiala a fiecarui individ, codul genetic fiind transmis ereditar. Exista un aspect ce contrazice mitul creatiei: in absenta totala a hormonilor gonadei, fatul se diferentiaza in directia feminina, astfel incat se poate spune ca fatul primordial este feminin. Asa ca, Eva ii precede lui Adam!

  2. Identitatea sexuala are o conotatie biologica si psihologica si se defineste ca o inclinatie spre masculinitate sau feminitate, de care depinde statutul si rolul individului, pozitia si functia sociala, modul de viata. Identificarea este legata de maturizarea biologica a individului, emotional-afectiva, formarea unei imagini de sine care genereaza in sfera constiintei proprii imaginea apartenentei individului la sexul sau. Pe de alta parte exista un sistem de valori morale, religioase, socio-culturale specifice ce contribuie la formare personalitatii globale. Aceste sisteme de valori influenteaza modul in care se face aderarea la una dintre identitati. In societatea moderna sistemul normator de valori este slabit ceea ce conduce la ipoteza slabirii maturizarii, la slabirea formarii personalitatii si conduce la crearea de confuzii ale identitatilor. Din punct de vedere psihosocial confuzia rolurilor psihosexuale ale individului se manifesta in deviante, iesiri din normalitate, probleme legate de educatia copiilor, stabilitatea si formarea cuplurilor sau familiilor, conduite sociale si comunicare interpersonala.

  3. Comportamentul si rolul sexual arata modul in care individul se comporta din punct de vedere psihosexual in concordanta cu identitatea sexuala. Tipurile de comportamente sunt:

  • comportament sexual – dorinta de a obtine placerea;
  • comportamentul de afirmare a masculinitatii sau feminitatii– comportament care este normat social.

Comportamentul psihosexual este vazut ca si consecinta a identificarii persoanei cu modelul, modul de a actiona este unul in conformitate cu ceea ce persoana considera ca fiind reprezentativ pentru sine. Astfel, barbatul va avea un comportament dominant, de afirmare a identitatii sale, iar in cazul in care situatia o impune va transmite semnale specifice prin care sa se faca inteles de catre ceilalti. Aceste semnale sunt diverse si cuprind posturi, tonalitatea vocii, gesturi, atitudini, actiuni.

Asa cum este reprezentat, formarea identitatii psihosexuale are in vedere identificarea sexului biologic, identificarea sexului psihologic si conformarea la comportamentele si rolurile normate de contextul socio-cultural din care face parte individul.
Astfel, o persoana este considerata ca fiind barbat daca la nastere este recunoscut biologic ca atare, va adera la un model masculin de comportament, se va comporta conform expectantelor si va avea performantele modelului, precum si prin declararea explicita a aderarii la identitatea sexuala.

Identitatea sexuala ridica insa probleme care se refera la diferente dintre genul biologic si sex. Diferenta dintre identitatea biologica si cea sexuala este o realitate care nu mai poate fi ignorata. Conform conceptiilor traditionale, identitatea psihosexuala trebuie sa fie aceeasi cu cea recunoscuta social, tot ceea ce contravine expectatiilor este considerat anormal, pacat sau viciu. Insa, chiar pentru identitatea biologica care este conferita la nastere in conformitate cu infatisarea fizica, exista cazul copiilor care prezinta ambele caracteristici la nastere si care vor primi identitatea prin alegerea parintilor. Alegerea aceasta poate sa nu fie in concordanta cu caracteristicile genetice ale copilului, ceea ce duce mai tarziu la consecinte severe asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii.

Identitatea sexuala este, de asemenea, legata de imaginea de sine a individului, dar si de expectantele sociale de comportament in conformitate cu predispozitia biologica. In cazul aparitiei diferentierilor si discordantelor dintre aceste identitati apare confuzia de identitate de gen. Astfel, baietii vor avea comportamente feminine, vor dori sa devina femei si vor cauta compania acestora, acest caz fiind catalogat ca transsexualitate. Chiar comportamentele de copiere a tipologiei celuilalt sex sunt evidentiate ca forme de confuzie a identitatii, iar unii autori adauga la acestea si idealul de egalitate a femeilor cu barbatii.

Tipologii sexuale. Modelul masculin

Barbatul este descris ca fiind energic, ferm, caracter voluntar, dotat cu forta fizica. Are mers hotarat, mimica ferma, exprima hotarare in actiune si siguranta de sine. Privire patrunzatoare care cauta si comanda. Posesiv si agresiv. Voce impunatoare.

Caracteristici psihocomportamentale si sociale

  • Egocentrism, rational, capabil de autoconducere, sigur pe sine, indiferent la parerea celorlalti;
  • Nevoie de libertate, independenta in relatiile sale, placeri, ocupatii, profesiune;
  • Interese centrate pe propria persoana;
  • Nevoia de femeie se traduce prin rememorarea legaturii materne a copilariei;
  • Protectorul familiei, familia este vazuta ca o sarcina;
  • Se realizeaza prin creatii profesionale sau sociale;
  • Dominant, posesiv pana la violenta;
  • Libertatea este exterioara si se leaga de afirmarea de sine in plan social.

Modelul feminin

Femeia este caracterizata ca avand miscari elegante, cu scopul de a atrage atentia, de a se face placuta. Mimica femeii este mult mai mobila, prezinta expresie emotionala marcata de instinctul de seductie. Vocea ei este nuantata.

Caracteristici psihocomportamentale si sociale

  • Alterocentrism, isi plaseaza interesele si pasiunea asupra persoanelor din jur;
  • Sentimentalism, compasiune, spirit de sacrificiu, dar si gelozie, spirit de intriga, partinire;
  • Altruismul care conduce la dependenta de ceilalti, realizare proprie prin altii;
  • Libertatea este conceputa ca deschidere interioara;
  • Element de stabilitate si continuitate a familiei;
  • Pentru femeie familia este o misiune, familia este intemeiata prin femeie;
  • Detine roluri de sotie si mama.

Aceste doua modele sunt cele la care se face referire atunci cand se vorbeste despre barbati sau femei. Modelele par a fi mai degraba idealuri, decat realitatile de zi cu zi. Identificarea cu aceste modele se face inca din copilarie, in jocurile de rol sau prin educatia pe care copii o primesc.

Rolul educatiei in formarea modelelor

In procesul de formare a identitatii un rol important il au familia de origine, grupul familial, modelele sexuale, tipul de comunicare si relatiile membrilor familiei. Un alt rol il are educatia si formarea individuala. Formele de manifestare ale persoanei cel mai influentate sunt comportamentele sexuale, asupra carora actioneaza diferiti factori de modelare:

  • Familiali prin modelele parentale, afectivitate, interdictii;
  • Sociali prin legi, educatie scolara, norme, obligatii, drepturi;
  • Culturali prin solutiile sale de sublimare sau compensare;
  • Moral – religiosi – de interdictii, sentimente de vinovatie, pacat.

Educatia in familie este traditional axata pe aspiratia catre putere si inclinatia de a pretui privilegiile masculine si a le promova. In familie tatal este simbolul puterii, al dominatiei. De altfel chiar mama face deseori referire la autoritatea tatalui. In ultima perioada insa, o data cu emanciparea femeii si afirmarea sa in plan social si profesional, s-au produs transformari implicite si in mediul familial asa incat femeia sa devina persoana dominanta. In aceste conditii modelul prezentat este inversat, mama fiind cea care poate servi drept etalon al puterii si afirmarii de sine.

Un alt fapt este acela ca ambii parinti isi doresc mai degraba sa aiba baieti, iar educatia acestora este una tipic masculina si care sa fie conforma cu normele socio-culturale. Aceste aspecte conduc la ideea ca baietii sunt preferati fetelor, fapt evident mai ales in stilurile traditionale unde barbatii sunt socotiti ca si continuatori ai numelui. Chiar in timpurile moderne, desi viitoarea familie declara ca nu conteaza sexul copilului, ci ca acesta „sa fie sanatos”, tot mai doresc ca „macar primul sa fie baiat, apoi fie ce-o fi”.

Fetele, in schimb, sunt considerate ca fiind fragile, semn al slabiciunii si nevoii de protectie si sprijin. Poate de aceea tocmai se pare ca tatii protejeaza mai mult fiica, ca forma de manifestare a puterii, mai ales cand este vorba de admiratia lor neconditionata. Poate fi vorba si despre o deturnare catre fiica a nevoii de a fi considerat competent si admirat.

Aceste actiuni sunt invatate de catre copii, imitate si, mai tarziu interiorizate sub forma modelelor psihosexuale. Modelele, la randul lor, vor determina identificarile psihosexuale ale indivizilor si adoptarea comportamentelor corespunzatoare lor.

Din punct de vedere al sistemului social, influentarile pot fi diferite: un sistem permisiv va fi lipsit sau redus ca norme de reprimare a pulsiunilor ceea ce duce la manifestari haotice, iar un sistem represiv va produce o reprimare fara compensare si va determina o acumulare tensionala. Sistemul ideal este acela in care reprimarile sa fie compensate prin diferite modalitati, astfel incat sa asigure un echilibru intre posibilitatile de manifestare si reprimare.

Un alt aspect social este proferarea de modele dezirabile pe care tinerii le pot asimila. Beneficiile aduse de aceste modele sunt totusi indoielnice in cazul modelelor mai putin explicite („actorii”, „artistii”, „sportivii”, „manechinele”) existand pericolul imitarii si intelegerii superficiale, fara a patrunde in miezul lucrurilor.

Imaginea de sine si stima de sine

Si totusi ce face ca , desi modelele de influentare sunt relativ comune, indivizii sa aiba comportamente diferentiate? Imaginea corporala este unul dinte elementele importante si contribuie la edificareaimaginii de sine, conducand, mai departe, la identificarea sexuala. Imaginea corpului are in primul rand o functie simbolizanta ce contribuie la formarea si definirea semnificatiei identitatii sexuale si a tipului sexual al individului. Imaginea de sine are la randul ei o puternica incarcatura simbolica si emotional afectiva. Prin construirea imaginii se realizeaza un anume mod de comunicare cu ceilalti, respectiv, celalalt sex. Prin imaginea de sine se realizeaza:

  • Atragerea atentiei
  • Provocarea dorintei
  • Eliminarea concurentei
  • Comunicarea cu persoana dorita si formarea cuplului.

Tipurile psihosexuale ale indivizilor, formate ca urmare a imaginilor de sine, sunt urmatoarele:

  • Tipul activ supraevaluat: cu sentimente de superioritate la care se adauga agresivitatea
  • Tipul activ agresiv: cu sentimente de inferioritate la care se adauga agresivitatea
  • Tipul pasiv dependent: sentimente de superioritate la care se adauga anxietatea
  • Tipul pasiv timid: sentiment de inferioritate adaugat cu anxietate.

Din aceasta categorizare se pot intrevedea o multitudine de comportamente individualizate, generate prin trairea si interiorizarea semnificatiilor experientelor personale.

Imaginea de sine si semnificatia psihosexuala se modifica in decursul vietii, o data cu varsta, educatia, profesia, pozitia sociala. Ea se raporteaza la modelele momentului: „manechinele”, „actorii”, „sportivii”. Prin evaluarea imaginii de sine se reflecta eul personal, imaginea de sine fiind expresia exterioara a caracteristicilor propriului eu. Eul ideal este acel eu care corespunde imaginii idealizate a identitatii psihosexuale. Tipul echilibrat este cel care suprapune cele doua tipuri: ideal si personal. Un alt aspect strict legat de problematica il constituie stima de sine.

Stima de sine se bazeaza pe:

  1. Iubirea de sine, ca fiind cel mai important element. Se realizeaza in pofida esecurilor sau infrangerilor, este neconditionata si depinde de climatul familial si suportul acordat
  2. Conceptia despre sine, convingerea de a fi detinatori ai calitatilor si defectelor vizibile. Se bazeaza pe educatie si actiunile de proiectie ale parintilor asupra copiilor, un element negativ fiind resimtirea obligatiei de a realiza visul parintilor in locul propriului vis
  3. Increderea in sine ca reflectare a capacitatii de a face fata noilor situatii

Ceea ce alimenteaza stima de sine:

  1. Nevoia si satisfacerea trebuintei de a fi iubit;
  2. Trebuinta de a se simti competent – recunoasterea.

Aceste nevoi sunt socotite ca fundamentale pentru intelegerea modului in care barbatii si femeile actioneaza, atat in relatiile de cuplu, cat si in relationarea interpersonala. Modul in care este constituita personalitatea, imaginea si stima de sine, precum si identificarea psihosexuala isi pun amprenta asupra oricarei actiuni. O persoana va actiona in virtutea caracteristicilor sale innascute, a educatiei pe care a primit-o, dar si a experientelor personale si a modului in care acestea au fost percepute. Modelele de referinta ale persoanelor sunt elemente de baza pentru formarea unei identitati psihosexuale, cu implicatii majore asupra vietii individului.

Identitatea psihosexuala intre traditie si modernism

Modelele psihosexuale sunt expresia normelor sociale. Fiecarei forme de cultura ii corespund forme de comportament psihosexual. Modelele care functioneaza sunt acelea admise in cadrul grupului etnocultural din care face parte individul.

Imaginea traditionala a barbatului este legata de activitati tipice, transmise din generatie in generatie. Aceste activitati reclama forta fizica, deciziile riscante, conducerea si asigurarea protectiei altora. Totusi, se poate observa, cel putin in centrele urbane unde nu mai poate fi posibila activarea in domeniile amintite sau se diminua ca intensitate, barbati care se ocupa de menaj sau educatia copiilor.

In acelasi timp femeile care asigurau tot ce era legat de casa sau familie, intra tot mai mult in terenul barbatilor. Inclusiv din punct de vedere al aparentei fizice si grija fata de aceasta, lucrurile par sa fie imprumutate de la unii la ceilalti. Oare genurile se suprapun? Egalitatea sexelor incepe sa fie tot mai vadita astfel incat imaginea traditionala nu mai corespunde cu realitatea.

Si totusi, intrebati fiind, barbatii vor nega sau vor evita raspunsurile la intrebari legate de activitatile casnice si se vor descrie conform modelelor traditionale. Activitatile „care nu-i privesc” sunt vazute doar ca ajutor pentru partenera de cuplu, nu ca pe niste optiuni personale.

Consideram ca in era moderna, dezvoltarea tehnicii conduce la scaderea nevoii fortei brute, a actiunilor care cer determinarea caracteristic masculina, dar care cer intuitie si rezolvarea multor probleme in timp scurt. Se pare ca femeile sunt capabile de acestea, fiind mult mai usor sa le faca fata. Daca barbatii si femeile traverseaza o perioada de suprapunere a modelelor, poate fi interpretata ca perioada de adaptare la noile conditii.

In acelasi timp, atmosfera sociala moderna este impregnata de o devalorizare normativa cronica si difuza care scapa din ce in ce mai mult de sub controlul social si juridic, moral, religios, afectand tineretul ce asociaza aceste elemente sau alte descarcari pulsionale cu apetenta pentru droguri, alcool sau violenta. Modelele actuale din familii, in cazul unor delimitari neclare a rolurilor in cadrul acestora, poate oferi o imagine ambigua, tinerii prezentand un risc crescut pentru a adera la un model negativ, dar puternic.

Cabinet Psihologi Galati


Referinte:

  1. Adler, A., 1996, Cunoasterea omului, Editura IRI, Bucuresti;
  2. Collett, P., 2005, Cartea gesturilor. Cum putem citi gandurile oamenilor din actiunile lor, Editura TREI, Bucuresti;
  3. Enachescu , C., 2003, Tratat de psihosexologie, Editura Polirom, Iasi;
  4. Lelord, F., André, C., 2003, Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti, Editura TREI, Bucuresti;
  5. Legato, Marianne J., 2006, De ce femeile uita mai greu si barbatii mai repede, Editura Curtea Veche, Bucuresti;
  6. Milton Diamond, Ph. D., 2002, Sex and gender are different
  7. http://www.hawaii.edu.

Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati – Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 


 

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-LogoWikitude-Logo
 

loading map - please wait...

  45.441751, 28.047495 Cabinet de Psihologie Galați Strada Traian Nr. 95, Bl. A-5-A, parter  Reper: Serviciul Stare Civila  Programari: 0740 226 826          

 


 

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published.