content top
Efectele psihologice si fiziologice ale expeditiilor montane

Efectele psihologice si fiziologice ale expeditiilor montane


In ultimii ani, un nou domeniu de cercetare a fost dezvoltat la Universitatea din Leipzig, cu scopul de a studia comportamentul oamenilor in conditii extreme si efectele acestor conditii asupra proceselor psihologice (anxietate, capacitate de relaxare) si fiziologice (tensiune arteriala, puls, rezistenta pielii). Expeditiile in regiunile cu conditii extreme (spatiu exterior, munti inalti, desert) nu exista doar pentru a satisface sau pentru a implini dorinta omului de provocare fizica maxima, ci sunt utile si pentru a identifica performanta si capacitatea de adaptare a omului la aceste conditii.

In martie 1999, o echipa de alpinisti formata din sase barbati si doua femei a urcat pe muntele Cho Oyo (8201 m), situat in Muntii Inalti din Tibet (al saselea varf din lume). Pe langa provocarea fizica, expeditia a constituit si un punct de sprijin in domeniul cercetarii, fiind investigate efectele alpinismului asupra unor variabile psihologice (de ex. anxietatea) si asupra unor variabile psihofiziologice (de ex., tensiune arteriala, puls, rezistenta pielii), precum si asupra capacitatii de relaxare la diferite intervale de timp, in acest sens, realizandu-se doua masuratori pre-expeditie, trei in timpul si una post-expeditie. Evaluarea a avut ca scop determinarea si anticiparea deficitelor in comportament si riscurile acestora asupra sanatatii fizice ale persoanelor, la altitudini mari.

Membrii expeditiei au fost echipati cu un telefon prin satelit, un dispozitiv solar si un laptop, echipament cu ajutorul caruia puteau trimite date prin internet in Germania. Dupa analiza si interpretarea datelor, acestea erau retrimise grupului, la tabara de baza din Cho Oyu, prin e-mail. Astfel, alpinistii au fost in permanenta informati in legatura cu starea lor vegetativa-emotionala. In plus, a fost stabilit pulsul si tensiunea arteriala ca si criterii de masurare a capacitatii de relaxare. De asemenea, s-a stabilit ca variabila psihologica anxietatea.

Rezultatele acestui studiu sunt interesante pentru descrierea mecanismelor de baza pe care oamenii le folosesc pentru a face fata stresului, evidentiind cateva asemanari:

  • Conditii de mediu cu temperaturi mai mici de – 40 grade Celsius care pun viata in pericol;

  • Drumetii lungi, cu greutate de pana in 30 Kg;

  • Factori de stres de grup (probleme de comunicare, agresiuni in grup);

  • Factori personali de stres (tendintele egoiste amplificate de altitudine).

A. Durata totala a expeditiei a fost de zece saptamani:

  • 2 saptamani – aclimatizare;

  • 1 saptamana – calatorie spre munte;

  • 6 saptamani – pe munte;

  • 1 saptamana – post-proces.

B. Membrii echipei: 6 barbati si 2 femei, cu experienta alpina in altitudini cuprinse intre 6500-8000 m.

C. S-a masurat: anxietatea, tensiunea arteriala, pulsul si rezistenta pielii. Au fost evaluate de sapte ori:

  • Cu o luna inainte de inceperea expeditiei;

  • Inainte de start;

  • La sfarsitul perioadei de aclimatizare;

  • Dupa sosirea la tabara de baza la 5400 m;

  • Inainte de a urca pe varf;

  • Direct la finalul expeditiei;

  • La trei luni dupa expeditie.

Rezultatele cercetarii

  1. Cinci din opt subiecti au inregistrat scoruri mari in ceea ce priveste anxietatea inainte de expeditie;

  2. Tensiunea arteriala si pulsul au avut cele mai mari valori pe munte, indicand o hipoxie la altitudine mare;

  3. Capacitatea de relaxare: patru din opt subiecti au reusit sa se relaxeze inainte de inceperea expeditiei; niciunul nu a reusit insa sa se relaxeze in mod adecvat, respectand criteriile de relaxare, ceea ce este un semn clar de tensiune si stres. Cea mai buna capacitate de relaxare a fost inregistrata dupa intoarcerea de la tabara de baza, cinci din opt indeplinind criteriile de relaxare.

  4. Rezistenta pielii este un parametru care poate fi considerat un indicator pentru nivelul de stres si starea de relaxare, deoarece reflecta starea de excitare a sistemului limbic, hipotalamusului si sistemului nervos vegetativ. In acest sens, au fost identificate trei niveluri psiho-fiziologice de adaptare sau mecansme de protectie la presiune atmosferica din ce in ce mai crescuta:

    • Dupa atingerea taberei de baza (5400 m), toti subiectii au inregistrat o crestere notabila in ceea ce priveste relaxarea;

    • La atingerea taberei mari (7400 m), s-a inregistrat o crestere in ceea ce priveste modelele de activare la conditii extreme, adica o hipersensibilitate ce poate fi vazuta ca un indicator pe care alpinistii il au atunci cand ajung la limitele abilitatilor lor. Pe langa cerintele extreme si stres, acest lucru mai poate fi explicat si prin nivelul redus de oxigen, ceea ce duce la epuizare.

    • Dupa atingerea scopului, s-a inregistrat o schimbare brusca la nivelul stresului, cu perioade lungi de dezactivare pentru cei doi membri care au ajuns la altitudini de peste 8000 m si care au stat pe varful muntelui, la 8206 m. Conditiile de dezactivare au fost insotite de o brusca si persistenta destabilizare emotionala-vegetativa, dereglari care au persistat pentru o lunga perioada de timp.

Corelarea efectelor psihologice si fiziologice

  • Simptomele epuizarii au fost: infectii si depresie;

  • In urma unui control medical, s-a constatat ca un subiect a avut edem cerebral, fiind epuizat in asemenea masura, incat a fost nevoie de patru ore pentru a ajunge la cort;

Nu toti subiectii au urmat sfaturile de dinainte de expeditie, din cauza ambitiilor personale,  nerabdarii si comportamentului opozant.

Concluziile cercetarii

  1. Majoritatea subiectilor au avut cele mai mari scoruri la anxietate inainte de debutul expeditiei, ceea ce indica importanta unei organizari bune si supravegherea psihologica in timpul fazei de pregatire.

  2. De asemenea, niciunul dintre subiecti nu s-a putut relaxa in mod adecvat, ceea ce poate fi privit ca un semn clar de stres si perturbare la nivel emotional-vegetativ. S-a ajuns la rezultate similare si in studiile realizate cu subiecti cosmonauti.

  3. Atat pulsul, cat si tensiunea arteriala au atins cele mai mari scoruri o data cu cresterea altitudinii.

  4. In ceea ce priveste monitorizarea rezistentei pielii, s-a constatat influenta hipoxiei la altitudini inalte asupra sistemului vegetativ-emotional. Mai mult decat atat, s-a constatat pierderea energiei in mod lent, ca urmare a altitudinii, si o capacitate scazuta de a inlocui pierderea de energie cu rezervele de energie, din cauza lipsei de oxigen.

Cheia succesului pentru alpinism, pe langa competentele strategice si o conditie fizica inalterabila, pare sa se intinda mai ales in arta de monitorizare de sine, autocontrol, in capacitatea de a conserva resursele, in spiritul de echipa si acceptarea limitelor individuale.

Intoarce-te la momentul potrivit!

Din rezultatele acestei cercetari, se deduc urmatoarele indicii pentru prevenirea stresului:

  • Necesitatea unor faze de relaxare pentru a preveni destabilizarea fiziologica;

  • Prevenirea hipersensibilizarii si epuizarii, prin capacitatea sporita de relaxare (de exemplu, autoreglare, meditatie, yoga);

  • Training de management al stresului.

In general, se poate afirma ca alpinismul este o buna paradigma pentru investigarea performantelor umane in conditii extreme, ceea ce ne poate oferi o mai buna intelegere a mecanismelor de a face fata in viata de zi cu zi.


Referinte: 

  • Journal of Human Performance in Extreme Environments – “Psychological and Psychophysiological Effects of a High-Mountain Expedition to Tibet”, Marcus Stück – University of Leipzig, Germany; Hans-Ullrich Balzer – Scientific Network Man and Music, Austria; Karl Hecht – Institute for Psychological Health, Germany; Harry Schröder – University of Leipzig, Germany.


Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. PsihologLucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 

 

cabinet psihoterapeut bucuresti

Error: a marker with the ID 3 does not exist!

cabinet psihoterapeut galati

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-LogoWikitude-Logo
 

loading map - please wait...

  45.441751, 28.047495 Cabinet de Psihologie Galați Strada Traian Nr. 95, Bl. A-5-A, parter  Reper: Serviciul Stare Civila  Programari: 0740 226 826          


468 ad

Comments are closed.