content top
Perspective psihologice asupra singuratatii

Perspective psihologice asupra singuratatii


Singuratatea este sentimentul dureros care rezulta din discrepanta intre relatiile sociale ideale si cele percepute de catre o persoana, adica atunci cand relatiile sociale ale cuiva sunt percepute ca fiind mai putin satisfacatoare decat ceea ce este de dorit. Aceasta perspectiva evidentiaza clar faptul ca singuratatea nu este sinonima cu a fi singur, dar nici a fi cu altii nu garanteaza protectia in fata sentimentului singuratatii.

In ciuda acordului general asupra definitiei singuratatii, aceasta este conceputa in diferite moduri. O teorie sustine ca unele deficiente specifice ale relatiilor sociale contribuie la anumite tipuri de sentimente de singuratate. De exemplu, lipsa de implicare intr-o retea sociala, lipsa unui scop clar, plictiseala, excluderea pot fi asociate cu aceste sentimente. De asemenea, lipsa unui atasament fata de o persoana de incredere (de exemplu, un partener de cuplu) este asociata cu sentimente de singuratate emotionala, cum ar fi anxietate, dezamagire, insecuritate.

Studiile recente au aratat ca aceste sentimente nu sunt asociate exclusiv cu anumite tipuri de relatii; cu toate acestea, casatoria, de exemplu, serveste ca functie integratoare social care diminueaza sentimentele de singuratate atat sociala, cat si emotionala, mai ales pentru femei.

O alta teorie sustine ca singuratatea apare din cauza deficitelor in ceea ce priveste competentele sociale si trasaturile de personalitate care afecteaza formarea si mentinerea de relatii sociale. Cercetarile asupra aptitudinilor sociale au aratat ca singuratatea este asociata mai mult cu o concentrare mai mare asupra propriei persoane si mai putin asupra partenerilor, o lipsa de auto-dezvaluire in fata prietenilor (in special, in randul femeilor) si o participare sociala la grupuri organizate (in special, in randul barbatilor).

Cercetarile in ceea ce piveste trasaturile de personalitate au evidentiat o asociere intre sentimentul singuratatii si timiditate, nevroza, simptome depresive, stima de sine scazuta, pesimism, constiinciozitate redusa si lipsa de agreabilitate. Asociatiile intre aceste caracteristici au dus uneori la o confuzie conceptuala intre singuratate si depresie, saracie sociala, introversiune si/sau nevroza.

Ultimele cercetarile arata totusi ca singuratatea este independenta de aceste caracteristici. Mai mult decat atat, efectele singuratatii asupra sanatatii nu sunt in general explicate de caracteristicile comportamentale si de personalitate cu care este asociata singuratatea, indicand faptul ca aceasta poate fi un factor de risc psiho-social. Singuratatea este aversiva, dar nu este neaparat un lucru rau. Sentimentele aversive sunt legate de adaptare, deoarece aceasta motiveaza repararea sau inlocuirea conexiunilor sociale.

Aproximativ 48% din variabilitatea nivelurilor de singuratate se poate explica prin tendintele mostenite de a experimenta singuratatea. Genele care stau la baza singuratati nu actioneaza singure, ci sunt aduse in prim-plan de interactiunea cu mediul. Prejudecatile genetice ale unor oameni in ceea ce priveste suferinta ca reactie la izolarea sociala ori la respingere sau inclinatia lor de a extrage “nutrienti” sociali din mediu ajuta la a determina daca un context social dat poate da nastere sau poate intensifica sentimentul singuratatii.

Exista unele situatii sociale asociate destul de uniform cu o tendina crescuta spre singuratate. De exemplu, casatoria este asociata cu cele mai mici niveluri de snguratate, nivele din ce in ce mai ridicate fiind inregistrate printre cei care au experimentat divort si vaduvie.

Unii factori situationali, cum ar fi schimbarea domiciliului, pot influenta disponibilitatea catre oportunitati sociale. Calitatea relatiilor sociale este un predictor mai puternic pentru singuratate decat existenta sau cantitatea contactelor sociale. Relatiile care ofera siguranta, confort, incredere, placere, chiar daca interactiunile sunt rare, sunt mult mai eficiente in ceea ce priveste prevenirea sentimentelor de singuratate, decat interactiunile frecvente si numeroase. Chiar si in casatorie, calitatea relatiei determina gradul de protectie impotriva singuratatii.

Cand sentimentele de singuratate pun stapanire pe viata unui om, acesta devine prizonier intr-o bucla de asteptari negative si interpretari. Provocarea, in acest caz, consta in reincadrarea si redirectionarea perceptiilor sociale catre o conectare sociala semnificativa. Din fericire, aceeasi bucla care permite persoanelor sa construiasca o realitate negativa poate fi redirectionata pentru a construi o realitate mai obiectiva.

Atunci cand indivizii se simt mai conectati din punct de vedere social, se dezvolta o constelatie de stari si dispozitii care le imbogateste viata nu numai cantitativ, ci si calitativ. Acest lucru ar putea fi deosebit de important avand in vedere consecintele sentimentelor de singuratate asupra sanatatii. Singuratatea a fost asociata cu modificari in modul de functionare a sistemului cardiovascular, endocrin si imunitar. De asemenea, un model teoretic recent a evidentiat faptul ca sentimentul singuratatii accelereaza declinul in capacitatea de adaptare a individului, in functie de varsta. 

Cabinete Sexologie Galati


Referinte:

  1. Louise C. Hawkley & John T. Cacioppo, Center for Cognitive & Social Neuroscience & the Department of Psychology ,University of Chicago
  2. Cacioppo, J. T., Hawkley, L. C., Ernst, J. M., Burleson, M. H., Berntson, G. G., Nouriani, B., & 
  3. Spiegel, D. (2006). Loneliness within a nomological net: An evolutionary perspective.,Journal of Research in Personality, 40, 1054-1085. 
  4. Dykstra, P. A., & Fokkema, T. (2007). Social and emotional loneliness among divorced and married men and women: Comparing the deficit and cognitive perspectives. Basic and Applied Social Psychology, 29, 1-12.

Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati – Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 


icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-LogoWikitude-Logo
 

loading map - please wait...

  45.441751, 28.047495 Cabinet de Psihologie Galați Strada Traian Nr. 95, Bl. A-5-A, parter  Reper: Serviciul Stare Civila  Programari: 0740 226 826          


 

468 ad

Comments are closed.