content top
Cat si cum ne confesam celuilalt? 

Cat si cum ne confesam celuilalt? 


Parte importanta a interactiunilor cu ceilalti, autodezvaluirea corespunde procesului prin care individul transmite informatii despre propria persoana. Transmiterea gandurilor, sentimentelor sau experientelor, nivelul de intimitate al acestei dezvaluiri, persoana in fata careia ne confesam, momentul potrivit pentru a o face, influenteaza participarea noastra sociala, numarul si calitatea relatiilor noastre sociale. Auto-dezvaluirea se caracterizeaza prin:

  • Largime: cantitatea de informatie dezvaluita. De exemplu, un individ poate releva altuia informatii despre foarte multe aspecte ale vietii sale si, totusi, sa-i furnizeze doar informatii superficiale.

  • Profunzime: caracterul intim al informatiei dezvaluite. Individul transmite informatii despre sperantele, aspiratiile si temerile sale, despre ceea ce il face sa fie o persoana unica (marturisirea unor emotii, judecati, opinii ale lui care au fost generate de un fapt sau altul, marturisirea sentimentelor de rusine pe care le-a incercat intr-o anumita situatie, etc.);

  • Durata

Racirea unei relatii si profunzimea autodezvaluirii

Pe masura ce relatia dintre doi indivizi se dezvolta, ei vor dezvalui mai multe informatii la niveluri tot mai intime: vor comunica informatii despre tot mai multe domenii si, in fiecare domeniu, vor schimba tot mai multe informatii.

Doi prieteni foarte buni sau un cuplu armonios schimba foarte multa informatie si de foarte buna calitate – informatii superficiale, dar si foarte intime. In timp, largimea dezvaluirii descreste in functie de adancimea sau intimitatea conversatiei. Pe masura ce relatia progreseaza de la straini, la cunostinte si la prieteni, dezvaluirea capata dimensiuni tot mai mari atat in largime, cat si in adancime. Invers, deteriorarea relatiei corespunde scaderii treptate a adancimii si largimii auto-dezvaluirii. S-a constatat ca, odata cu scaderea intimitatii, se produce o diminuare a largimii auto-dezvaluirii.

Diminuarea atasamentului fata de celalalt conduce la scaderea numarului de subiecte abordate in auto-dezvaluire. Studiile au aratat insa ca racirea unei relatii determina cresterea profunzimii auto-dezvaluirii. Cu cat intimitatea dintre soti este mai redusa, cu atat ei vor discuta chestiuni foarte personale, impartasindu-si sentimente si judecati, in general, negative. Adancimea auto-dezvaluirii poate sa creasca din cauza sentimentelor negative pe care si le marturisesc, uneori, cu brutalitate. In timpul conflictului, cantitatea de informatie este foarte redusa, dar informatiile sunt foarte intime.

Autodezvaluirea   poate compromite o relatie?

Cu siguranta, am fost pusi in situatia de a ne intreba cand anume trebuie sa comunicam celuilalt o informatie negativa despre noi, in asa fel incat sa nu inceteze sa ne simpatizeze. Momentul dezvaluirii unei astfel de informatii poate, intr-adevar, sa afecteze atractia interpersonala. In general, studiile demonstreaza ca dezvaluirea unei informatii importante dupa ce relatia s-a stabilizat este mai indicata decat dezvaluirea ei in stadiul de inceput.

“Femeia exprima si barbatul reprima”

Cercetarile au evidentiat faptul ca femeile se dezvaluie mai mult decat barbatii si valorizeaza mai mult auto-dezvaluirea. Barbatul isi inhiba tendinta spre auto-dezvaluire din cauza expectantelor de rol care ii impun sa arate dur, obiectiv, motivat sa reuseasca, inexpresiv din punct de vedere emotional. Pe de alta parte, expectantele legate de rolul feminin incurajeaza auto-dezvaluirea, pusa pe seama recompenselor si aprobarilor pe care le primesc femeile pentru faptul de a se purta astfel. S-a aratat ca femeile sunt mai inclinate sa dezvaluie lucruri foarte intime inca de la inceputul relatiei si ca barbatii sunt mai fericiti decat femeile in casatorii in care auto-dezvaluirea este foarte slaba, deoarece sotiile sunt mai dispuse decat sotii sa discute despre sursele conflictelor din familie.

Ne pastram secretele sau le dezvaluim?

A tine un secret este un proces activ, resimtit in plan emotional ca o sarcina dificila si neplacuta. Studiile au aratat ca:

  • Dorinta de a pastra un secret duce la refularea gandului;

  • Refularea determina aparitia unor ganduri intruse, deranjante;

  • Aceste ganduri inoportune provoaca noi eforturi de refulare;

  • Fazele 2 si 3 continua intr-o repetitie ciclica, dat fiind ca fiecar apare ca reactie la aparitia celeilalte.

Prin autodezvaluire se evita crearea unor secrete hiperaccesibile, dificil de refulat. Totusi, sunt situatii in care persoana este mai castigata daca nu-si dezvaluie secretele. Unele secrete sunt atat de hidoase, incat individul s-ar compromite definitiv in ochii celui caruia i se confeseaza. Pe de o parte, exprimarea deschisa a disconfortului psihic ne sporeste sansele de adaptare; pe de alta parte, aceasta auto-dezvaluire poate sa ne izoleze. Cercetarile au aratat ca persoanele care isi marturisesc necazurile sunt mai respinse decat cele care marturisesc in fata celorlalti ca se descurca foarte bine in viata. Avem tendinta de a raspunde negativ in interactiunile cu cei aflati in depresie.

In concluzie:

Stilul de autodezvaluire al individului influenteaza decisiv contactele lui sociale. De asemenea, este importanta si distinctia intre indivizii cu afecte pozitive si cei cu afecte negative. Cei care raporteaza experiente care implica afecte pozitive se descriu ca fiind etuziasti si increzatori. Ceilalti se caracterizeaza pe ei insisi ca fiind nervosi, vinovati, tematori. Primii au contacte sociale prelungi si frecvente, in timp ce ceilalti au tendinta de a percepe interactiunile lor ca implicand un grad inalt de auto-dezvaluire. Din nefericire, contextele sociale nu-i avantajeaza pe cei depresivi si pe cei cu afecte predominant negative. Pentru acestia, nici macar auto-dezvaluirea nu reprezinta o sansa de sporire a participarii sociale. (Clinica Psiholog Galati)


Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati – Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 


 

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-LogoWikitude-Logo
 

loading map - please wait...

  45.441751, 28.047495 Cabinet de Psihologie Galați Strada Traian Nr. 95, Bl. A-5-A, parter  Reper: Serviciul Stare Civila  Programari: 0740 226 826          

 


 

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published.