content top
Depresia ca esec in procesul maturizarii

Depresia ca esec in procesul maturizarii


Intr-o zi, intr-un cocon a aparut o mica gaura. Un om care trecea, din intamplare, pe acolo, s-a oprit pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta gaura. Dupa multe incercari, se parea ca a abandonat, gaura ramanand la fel de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva. Atunci, omul a decis sa il ajute: a luat un cutit, a deschis coconul si fluturele a iesit imediat. 

Insa corpul lui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nici nu se miscau. Omul a continuat sa observe crezand ca, dintr-un moment in altul, aripile fluturelui se vor putea deschide si vor putea suporta greutatea lui pentru ca acesta sa poata zbura. 

Acest lucru nu s-a intamplat. Fluturele a trait tot restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite. Nu a putut zbura NICIODATA. Ceea ce omul – prin gestul sau de bunatate si prin intentia de a ajuta – nu a inteles,  este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripi pentru a putea zbura; era efortul pe care viata il punea sa-l faca pentru a putea creste si a se putea dezvolta. 

 Depresia ca esec in procesul maturizarii

Pentru a deveni o personalitate de sine statatoare, fiecare om este pus, in timpul copilariei si adolescentei sale, in fata unor sarcini de dezvoltare a caror indeplinire au ca rezultat construirea propriului sistem de valori si obiective, a unei imagini despre propria persoana, a unor capacitati de adaptare si control a realitatii.

Acest proces al maturizarii include capacitatea de a prelua si asuma responsabilitati si de a avea propriul punct de vedere cu privire la lumea inconjuratoare. Acest lucru inseamna ca adultul s-a separat deja de parinti, de obiectele copilariei sale, este angajat in propria relatie de cuplu si exercita o ocupatie din care isi castiga existenta.

Din pacate, acest proces al devenirii de sine esueaza uneori, la baza acestui esec aflandu-se persoanele de ingrijire primara care, din diferite motive, prefera sa isi mentina copilul mic si neajutorat, preluandu-i sarcinile si sugrumandu-i vointa de dezvoltare de sine. Astfel, copilul este impiedicat sa-si formeze necesarele competente pentru a se afirma si a se impune pe sine.

 Prin ce se caracterizeaza acest copil?

  • Capacitate sociala redusa;

  • Neincredere in propriile impulsuri;

  • Absenta cunostintelor umane;

  • Adaptabilitate redusa in plan social cu persoanele de varsta lui.

 Cum contribuie mama la acest esec?

Exista situatia in care mama unui astfel de copil, in dorinta de a-l tine legat de ea ca inlocuitor de partener, il exploateaza si abuzeaza emotional, il obliga la iubire eterna (“Trebuie sa-ti iubesti mama intotdeauna!”), construindu-i sentimente de vinovatie disponibile in cazul in care se va indeparta de ea. In contrast cu aceasta situatie, exista situatia copilului neiubit, putin acceptat, tratat printr-o lipsa de afectiune pentru care isi atribuie intreaga vina, convins ca nu este demn de iubire. El deduce ca trebuie sa-si castige dreptul la propria existenta, jertfindu-se pentru altii si supunandu-se asteptarilor si dorintelor lor.

In ambele situatii, consecintele sunt asemanatoare si pot conduce la depresie, situatiile care pot declansa starea depresiva fiind:

  • Plecarea din casa parintilor;

  • Despartirea de partener;

  • Aparitia unei situatii de viata ce implica mai multa independenta si raspundere (nasterea unui copil, angajarea sau preluarea unui post, etc.).

 Beneficiile psihoterapiei in astfel de cazuri

Prin psihoterapie, pacientul depresiv trebuie sa afle adevarul despre dezvoltarea sa din copilarie, prin durere si tristete, si anume ca mama sa “iubitoare mai presus de orice” a actionat foarte mult  din motive egoiste si l-a abuzat pentru propriile nevoi. El va capata o cu totul alta imagine despre copilaria sa si va intelege cat de puternic l-a ingradit “iubirea” mamei si nu l-a lasat sa creasca. Aceste cunostinte il elibereaza de vinovatia indatoritoare fata de parinti si pot sa inlature sentimentul de culpabilitate care, pana atunci, a fost mereu legat de dorintele de separare si autonomie.


Referinte bibliografice:

  1. Balint M. (1968): Aspecte terapeutice ale regresiei, Klett-Cotta, Stuttgart, 1970;

  2. Spitz R. A., Wolf (1946): Analitic depression, The Psihoan. Study of the child 2;

  3. Stiemerling D. (1995): 10 abordari terapeutice ale depresiei, Ed. Trei, 2006.


Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 


(Psiholog Bucuresti Depresie).

Error: a marker with the ID 3 does not exist!

 

(Psiholog Galati Depresie).

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-LogoWikitude-Logo
 

loading map - please wait...

  45.441751, 28.047495 Cabinet de Psihologie Galați Strada Traian Nr. 95, Bl. A-5-A, parter  Reper: Serviciul Stare Civila  Programari: 0740 226 826          


468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published.