content top
Sexualitate feminina: insatisfactie si refulare

Sexualitate feminina: insatisfactie si refulare


Sexualitatea feminina poate fi raportata si acum, la inceput de mileniu III, la trei dimensiuni: structura anatomica genitala, erotismul si inconstientul. Cat de actuala a ramas aceasta abordare psihanalitica a problemei?

Originea sexualitatii feminine se regaseste in sexualitatea infantila si refularea acesteia. Instalarea vietii sexuale este defazata, constituita intre “prea tarziul” maturitatii biologice si “prea timpuriul” micii copilarii. Se dezvolta un proces de refulare, tradus prin imposibilitatea de a elabora psihic, dar si somatic, excitatia care se naste odata cu primele gesturi si cuvinte protectoare ale mamei: expresii verbale reflectand tandrete, igienizari si, astfel, atingeri ale zonelor erogene (gura, anus, organe genitale-toate fiind orificii de penetrare si / sau expulzare).

Freud sistematizeaza: inconstientul adultului (mama), sentimentele ivite din propria sa viata sexuala, reprezinta o sursa de excitatie si satisfactie sexuala pentru copil. Apare o explozie a sexualului, disipata in pulsiuni orale, anale, genitale, ce conduce la o consecinta majora: disocierea sexualitatii de instinctul de reproducere. Freud mai remarca glisarea accentului in practicile sexuale, de la pulsiuni (ca in antichitate) spre obiect (partener).
In analiza sexualitatii feminine, referintele la anatomie (dualitatea clitoris-vagin, proximitatea rect-vagin) trebuie coroborate cu dorintele sexuale (libido) si obtinerea satisfactiei sexuale (a orgasmului). Astfel, sexualitatea umana este o psihosexualitate (diferita de comportamentul sexual).

Teoria freudiana a “primatului falusului” suscita, in continuare, interes in explicarea sexualitatii feminine. Primii timpi ai vietii sexuale la fetite sunt marcati de o relatie inconstienta mama – fiica, ce cunoaste urmatoarele faze: orala – corespunzatoare unei angoase juvenile legate de retragerea sanului; anala – corespunzatoare placerii legate de manipularea zonelor erogene; falica – corespunzatoare placerii legate de excitatia clitoridiana, organ similar penisului la baieti. Fetita “este un mic barbat” (Freud). Vaginul, organ specific feminin, asteapta pubertatea pentru a fi descoperit. Apare insa sentimentul “invidiei de penis” (Freud) si decizia desprinderii de mama iubita pana atunci, cu posibilitatea dezvoltarii unei aversiuni fata de aceasta: a omis sa o doteze pe fata cu singurul organ sexual corect, penisul. Acestei rani narcisice, i se va opune insa, odata cu conturarea pubertatii “dezvoltarea spre frumusete” (Freud), care o va despagubi pe tanara de lipsa optiunii ei sexuale: falusul. Ea insasi va deveni falus, prin stralucirea frumusetii sale, corpul intreg substituind partea care ii lipseste. Adeseori se formeaza tiparul unei femei egocentrice, care se iubeste pe sine, care simte nevoia sa primeasca iubire, dar mai putin sa ofere.

In teoria feminitatii, Freud indeparteaza fiica de mama (in numele “invidiei de penis”) pentru a o apropia de tata (intrarea oedipiana). Acum, fetita va schimba obiectul (mama cu tata), dar si zona erogena (clitorisul cu vaginul). Si totusi, nu vorbim de o reala substituire, erogenitatile clitoridiene si vaginale se vor cumula. Fetita intra in procesul oedipian prin descoperirea “castrarii” ei (“castrare oedipiana” – lipsa penisului). Din acest punct, pornesc trei directii: a inhibitiei, a deturnarii de la sexualitate (prin interventia “invidiei de penis”); a dezvoltarii unei masculinitati compensatorii (prin vestimentatie, coafura, etc.); a dezvoltarii feminitatii propriu-zise, care duce de la tata, ca obiect pe care se focalizeaza dragostea sa, la alegerea unui alt obiect, heterosexual. Penisul asteptat este cel al baiatului care a fost ea, deci un penis extern.

Sexualitatea feminina se va instala cu adevarat, doar atunci cand dorinta de a avea un copil se substituie dorintei de a avea un penis. De aici si fericirea (a carei motivatie este adesea inconstienta) femeilor care nasc un baiat: obtine penisul mult dorit.

Insatisfactia sexuala si refularea

Armonia unui cuplu este completa atunci cand alaturi de accesul la siguranta financiara, fizica si spirituala se realizeaza si un acord intre pulsiunile si dorintele partenerilor.

Pentru o femeie, viata sexuala poate fi mai putin traumatizanta, daca nu exista, sau existand, daca este incompleta sau distorsionata. Plasticitatea psihica a unei femei este foarte mare. In conditiile absentei sau prezentei insuficiente a compatibilitatii fizice de cuplu, o femeie poate sa faca uz de capacitatile sale formatoare de libidou fara refulare sau nevroza, sau chiar surmontandu-le. Nativitatea sa narcisista va ajuta femeia sa iasa din impasul refularii sau insatisfactiei sexuale in orice moment si sa obtina relaxarea pulsiunilor cu usurinta.

In situatia unei dezvoltari normale prepubertare si pubertare, fara experienta sexuala, daca intalneste un barbat fara abilitati de consum adecvat al unui raport sexual dar pe care il iubeste, femeia isi va adapta si etalona criteriile de satisfactie sexuala dupa exigentele si tiparul creativ al partenerului. In numele datelor afective si emotionale cu care si-a investit partenerul pentru ca a ales-o si astfel i-a alimentat narcisismul, femeia este dispusa la toleranta in raport cu imperfectiunea (frustrarea) orgasmica, dar intoleranta fata de frustrarea afectiva.

In conditiile prezentei partenerului ca subiect al investitiei afective, problema acuplarii sexuale, a obtinerii orgasmului poate trece pe un plan secundar, fara riscul unei frustrari sexuale sau a unei refulari. Femeile pentru care relatia cu partenerul da sens existentei lor si identitatii lor de femeie, nu-si vor recunoaste frigiditatea si nu o vor identifica cu un dezechilibru psihic, cu un simptom, cu o nevroza. Frigiditatea este considerata de unii specialisti ca un fenomen relativ, intrucat multi barbati sustin ideea obtinerii unui orgasm pe care partenera lor nu-l constientizeaza: ei percep tensiunea contractila a musculaturii utero-anexiale. Acest proces este un orgasm, pe care subiectul feminin il percepe ca pe o stare de bine generalizat post-coital, similar obtinerii orgasmelor clitoridiene si vulvo-vaginale. Se figureaza astfel urmatoarea intrebare: cat de importanta este dorinta sexuala pentru calitatea orgasmului, pentru echilibrul psihic al femeii, dar si al acuplului?

Sunt autori care sustin ideea unui echilibru psihic posibil si in conditiile absentei acestor doi parametri ce definesc o relatie sexuala optima (libido si orgasm). Obiceiurile socio-culturale ale unei femei (relatie de cuplu implinita pe plan afectiv; organizare eficienta a vietii de familie; implinre profesionala si materiala; prezenta copiilor cu educatia si rezolvarea lor oedipiana, etc.) reclama la reflectie asupra frigiditatii si refularii unei femei. Sunt dezvoltate teorii care sustin ca aceste valori etice si estetice ale unei femei au canalizat si sublimat libido-ul acesteia spre activitati practice si culturale. Simbolul falic il reprezinta pentru acest tip de persoana, insasi barbatul ca un tot unitar. Atentia pe care o revarsa asupra acestuia o implineste spiritual, matern, material, socio-profesional. Cele doua structuri anatomice genitale (masculin si feminin) nu mai este necesar sa se acupleze pentru a intretine dragostea femeii. Satisfactia sexuala o intelege astfel: frigiditatea, refularea, insatisfactia sexuala nu exista. Acest tip de femeie nu proiecteaza asupra penisului, a zonelor erectile masculine, dorinta in ceea ce inseamna substrat genital. Erotizarea zonelor native erogene genitale nu este necesara.

Castrarea oedipiana pregateste terenul unei relatii fizice sexuale de cuplu viitoare , in afara familiei. Pulsiunile subiectului feminin (orale, anale, genitale) s-au investit mai putin in sexul ei. Odata cu castrarea oedipiana insa, poate apare pasivitatea si anume abandonul sexualitatii sau refularea. Acest proces permite insa desfasurarea pulsiunilor genitale pasive: a simti placere, a se lasa penetrate.

Corpul femeii este construit si investit sensorial si psihic sa vibreze la apropierea si atractia sexului masculin. Trezirea vaginului la functia sexuala depinde in intregime de activitatea barbatului. In geneza erogenitatii vaginale, tatal joaca in mod inconstient rolul primului seducator, prin dragostea pe care i-o poarta si i-o arata copilului. Subiectul feminin incepe sa constientizeze disponibilitatea genitalitatii sale in doua directii:

  • Accesul la corpul barbatului: se dezvolta libido-ul, generator de pulsiuni genitale inconstiente initial, apoi constiente, progresive ca intensitate. Aceste pulsiuni ii vor investi corpul femeii cu narcisism (“grupare unitara a dragostei de sine, pentru sine, sau pentru propria imagine”);

  • Maternitatea: rolul de procreator este dorit, ca un rezultat al pulsiunilor orale si anale ale unei pubere, neclarificate de castrarea oedipiana. In conditiile neidentificarii partenerului ideal, compatibil cu femeia din punct de vedere fizic si psihic, procrearea devine un fenomen anxios. Anxietatea rezulta din deruta Eu-lui in fata irumperii excesivului. Apare anxietatea fata de libido, fata de pulsiuni, fata de o posibila deteriorare a organelor genitale, anxietatea de pierdere a dragostei de obiect. Pulsiunile genitale conduc la o relatie coitala facuta cu reserve, neidentificata ca fiind implinita in planul libido-ului si al orgasmului, dar dorita prin prisma procrearii. Dorinta de a avea copii nu se identifica cu nivelul maxim al pulsiunilor genitale.

Daca o femeie nu doreste sa aiba copii si barbatul de langa ea nu i-a descifrat complexitatea trairilor sale afective si erotice, neajutand-o sa se cunoasca pe sine, constructiile psihice si mentale ale acesteia vor erotiza insuficient caile genitale.

Cu cat o femeie isi optimizeaza cu un partener compatibilitatile sale afective si sexuale, cu atat satisfactiile sexuale sunt mai mari, cu atat raportul sexual este mai performant. Astfel de femei au atins cote inalte evolutive ale genitalitatii lor si au devenit constiente de dorinta lor sexuala. Narcisismul lor este intretinut generos, iar inclinatiile lor de a-si investi dorintele in valori culturale, intalniri sociale este de tip descendent.

Aparatul genital feminin, prin structura si functia care o deserveste, generator de erotism, poate ramane un loc neexplorat sau chiar ignorat de limbajul verbal sau nonverbal al actului sexual, dar in nici un caz insensibil. In sentimentele pe care femeia le are fata de barbat, una din trasaturile iubirii se raporteaza la calitatile native ale organelor genitale externe ale subiectului masculin.

Intransigentei masculine (narcisismului masculin) legate de dimensiunile penisului, femeia ii opune prioritatea satisfactiei orgasmice prin actul sexual, indiferent de dotarea masculina.

Erogenizarea cailor genitale precum si satisfactia sexuala pot fi serios afectate chiar in conditiile unei disponibilitati masculine fara cusur, de o suita de evenimente traumatizante din viata unei femei: deflorari brutale si nedorite, viol, incest, denudari comise in public impotriva vointei personale.

Se creaza astfel premizele aparitiei unui conflict psihic intre dorit si interzis, intre existenta libido-ului si capacitatile de acceptare ale eului in conditiile unor reprezentari nedorite care insotesc excitatia.

Cabinet Psihoterapie de Cuplu Galati


Bibliografie

  1. J. Andre, 2003, Psihanaliza si sexualitatea feminina, Ed. Trei, Bucuresti.
  2. C. Carnoy, 2001, ABC-ul sexualitatii, Ed. Teora, Bucuresti.
  3. Francoise Dolto, 2005, Sexualitatea feminina, Ed. Trei, Bucuresti.
  4. V. Mihaescu (red), 2006, Psihologie sexuala aplicata, Ed. Fides, Iasi.
  5. V. Nitescu, 2004, Totul despre sexualitatea normala si patologica, Ed. Muntenia, Constanta.
  6. S. Radulescu, 1996, Sociologia si istoria comportamentului sexual “deviant”, Ed. Nemira, Bucuresti.
  7. Beck, J.A.; Bozman, A.W. (1995), Gender differences in sexual desire: the effects of anger and anxiety, Archives of Sexual Behavior, 24, 595-611.
  8. Freud, S. (1991), Trei eseuri despre teoria sexualitatii, Editura Centrum.
  9. Mihaescu, B. (2004), Cuplul conjugal, ori la bal, ori la spital, Editura Humanitas, Bucuresti.
  10. Mitrofan, I. (2000), Orientarea experientiala in psihoterapie, Editura S.P.E.R., Bucuresti.
  11. Westheimer, R. K. (1998), Sex pentru toti, Editura Teora, Bucuresti.
  12. Strominger, L. (2000), Psiho-Patologie sexuala, Editura ANTET XX PRESS.
  13. Dictionar de psihiatrie si psihopatologie clinica, Bucuresti, 1998;
  14. W. Stekel, Psihologia eroticii feminine, Editura trei, Bucuresti, 1997;
  15. W. Rech, Functia orgasmului, Editura trei, Bucuresti, 1995;
  16. C. Neamtu, Elemente de psihosexologie, Iasi, 2004;
  17. W. H. Masters, V.E. Johson, Despre dragoste si sex, (trad. rus.), Moscova, 2000;
  18. S. Schnabl, Barbatul si femeia – relatii intime, Chisinau, 1993.

Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Galati – Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 


 

icon-car.pngKML-LogoFullscreen-LogoQR-code-logoGeoJSON-LogoGeoRSS-LogoWikitude-Logo
 

loading map - please wait...

  45.441751, 28.047495 Cabinet de Psihologie Galați Strada Traian Nr. 95, Bl. A-5-A, parter  Reper: Serviciul Stare Civila  Programari: 0740 226 826          

 


 

 

468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published.