content top

_

_

Bine ați venit!

Constat că devine din ce în ce mai răspândită convingerea că psihologul trebuie să ofere sfaturi, că deține răspunsuri la toate întrebările tale, că dispune de chei magice și mantre pentru toate frământările tale interioare; că este dator / obligat ca, în schimbul onorariului, să-ți furnizeze soluția la problema psihologică / emoțională cu care te confrunți; că, odată intrat în cabinet, trebuie să pleci cu ceva, cu o rezolvare pusă pe tavă, cu un sfat exprimat cât mai clar – eventual, și scris – pe care să-l aplici în viața cotidiană pentru a atinge culmile succesului în plan personal, relațional, social, profesional.

Ce mă uimește și mai mult este că viteza de propagare a acestei convingeri dificil de combătut care circulă slobodă este direct proporțională cu numărul de diplome și nivelul cât mai înalt de instruire al persoanei purtătoare. Da. Există și psihologul sfătos. Te asigur că e „psihologia” cea mai ușoară și accesibilă. Și tu poți fi psiholog sfătos. Oricine poate fi, inclusiv țața Floarea care îți „toarnă cositorul” dezlegându-te.

Sfatul meu – dacă tot aștepți unul – este să te ferești de genul acesta de specialist atoateștiutor, luând în considerare un raționament banal: anume că este imposibil ca o persoană să dețină soluții pentru toate situațiile de viață cu care se confruntă un individ. În plus, și psihologul se confruntă cu propriile probleme, însă numai cel realist și le recunoaște. Ceilalți, visătorii, propovăduiesc zenul, fengșuiul și personalitatea alfa prin toate mijloacele, invitându-te să soliciți cheile cu care poți accesa portalurile energetico-universale din care îți poți extrage abundența și fericirea, portaluri la care numai ei au acces.

Un psiholog implicat te ascultă, îți „soarbe” cuvintele cu o atenție epuizantă pentru el, îți urmărește comportamentul nonverbal, caută să-ți înțeleagă sistemul de credințe și valori, construiește o relație cu tine (o alianță terapeutică absolut esențială în acest proces, și care presupune timp), îți acordă sprijin și te ghidează în direcția identificării resurselor pe care tu știi că le deții, te invită să-ți definești singur problema emoțională cu care te confrunți, te asistă în demersul tău de a-ți cultiva noi abilități și de a te schimba, te determină să-ți conturezi sistemul de valori, te provoacă să dezvolți alternative la soluțiile pe care le-ai identificat deja… toate acestea, pe fondul unei permanente atitudini de non-judecată, compasiune și acceptare necondiționată a ta (la pachet cu problemele tale).

Psihologul implicat evită să te contrazică, evită să își expună valorile personale, evită sugestiile și sfaturile în direcția aderării tale la un „adevăr absolut” la care numai el se raportează, evită să îți conteste credințele, valorile, dumnezeul sau non-dumnezeul. În schimb, el le observă, le culege și le folosește cu iscusință în demersul terapeutic. Dacă tu te închini Zeului Mogalabumba (?), psihologul implicat te va ajuta să-ți folosești credința în procesul schimbării tale, fără a pierde timp prețios încercând să te convingă de absurditatea acesteia.

Totul, pentru a te determina să-ți găsești singur răspunsurile la întrebări, să aplici soluțiile proprii pentru a-ți rezolva problemele psihologice, să-ți folosești resursele existente odată identificate, să practici autoacceptarea necondiționată fără a o confunda însă cu dăunătoarea autoindulgență, să-ți cultivi noi abilități și rutine sănătoase, să-ți identifici convingerile disfuncționale și să le modifici, etc., în funcție de obiectivele tale care sunt și ale lui.

Psihologul implicat își va propune ca scop cultivarea în tine a unui soi de imunitate și reziliență psihologică în fața evenimentelor vieții – căi destul de sigure pentru a obține bunăstarea emoțională spre care tindem (nu fericirea!). Cu accent pe „destul de” și pe „tindem”.

Bineînțeles, cu acordul tău.

Despre mine

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Master: Interventie Psihosociala si Psihoterapie (durata: 2 ani)
Facultatea de Psihologie, specializarea: Psihologie (durata: 4 ani)

Asociatia de Hipnoza Clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana

Hipnoza clinica, relaxare si terapie ericksoniana (durata: 5 ani)

Membru:

Colegiul Psihologilor din Romania
Asociatia de Hipnoza Clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana
Federatia Romana de Psihoterapie

Forma de exercitare a profesiei:

Preda G. Lucreția – Cabinet Individual de Psihologie
Autorizatie Colegiul Psihologilor din Romania Nr. 1476
CIF: 26214920

Punct de lucru:

Psiholog Bucuresti Sector 5, Cotroceni, Strada Intrarea Costache Negri Nr. 8

Toate articolele de pe acest website sunt oferite in scop informativ si nu pot inlocui sfatul medicului dumneavoastra. Psiholog Bucuresti – Lucretia Preda – Cabinet Individual de Psihologie nu este responsabil pentru diagnosticul pus de catre un utilizator pe baza continutului acestui site. Consultati intotdeauna medicul atunci cand aveti probleme legate de sanatatea dumneavoastra. 

Cabinet Psihologic Bucuresti Sector 5, Cotroceni. Strada Intrarea Costache Negri Nr. 8

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, din 24.11.2018

Aprobat prin Hotarare 1/2018, Colegiul Psihologilor din Romania – COPSI, publicata in Monitorul Oficial nr. 143 din 22.02.2019

Practica profesiei de psiholog cu drept de libera practica (denumit in continuare psiholog) presupune o pregatire de specialitate riguroasa si continua, o buna intelegere a societatii si a rolului social cu care psihologul este investit, aderarea la principiile si valorile fundamentale ale profesiei, capacitatea de a actiona eficient si responsabil in beneficiul persoanelor si al societatii in ansamblu.

Colegiul Psihologilor din Romania (denumit in continuare Colegiu) isi asuma responsabilitatea legala si morala de a asigura un cadru organizatoric si normativ coerent pentru practica psihologiei la un inalt nivel de profesionalism. Impreuna cu alte documente ce stabilesc criteriile, regulile si standardele profesionale (standarde de calitate, standarde de formare, standarde de competenta, ghiduri de bune practici etc.), in acord cu normele instituite la nivelul comunitatii internationale a psihologilor, prezentul cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica (denumit in continuare Cod) orienteaza conduita psihologului si in acelasi timp este un instrument de evaluare a calitatii comportamentului profesional. Codul serveste, de asemenea, ca sursa de informare a publicului asupra asteptarilor pe care le poate avea atunci cand intra in contact cu un psiholog aflat intr-un rol profesional.

Eforturile Colegiului Psihologilor din Romania de a asigura beneficiarii serviciilor psihologice si societatea referitor la practica etica a profesiei nu se limiteaza la afirmarea si promovarea prin Cod a principiilor, valorilor si standardelor etice. Codul ofera reperele fundamentale pentru un ansamblu de demersuri care urmaresc:

a) cresterea nivelului de constientizare a importantei deciziilor etice in protejarea beneficiarilor;

b) promovarea deschiderii si transparentei in abordarea problemelor si dilemelor etice;

c) incurajarea integrarii practicilor de consultare, intervizare sau supervizare in procedurile interne ale furnizorilor de servicii psihologice pentru cazurile care ridica probleme etice deosebite;

d) dezvoltarea si implementarea colaborativa a unor metode care sa sprijine psihologii in monitorizarea propriilor atitudini si comportamente profesionale;

e) cresterea ponderii si a calitatii abordarii temelor eticii profesionale, atat in formarea de baza, complementara si continua, cat si in supervizare;

f) asistenta in procesul deciziilor etice;

g) implicarea comunitatii profesionale in dezbaterea si reflectia etica asupra situatiilor care ridica dileme de natura etica;

h) consultanta acordata pentru implementarea unor mecanisme si proceduri care sa permita aplicarea principiilor, valorilor si standardelor etice in diversele contexte de practica a profesiei;

i) acordarea unei atentii sporite aspectelor etice in elaborarea ghidurilor de bune practici;

j) incurajarea delimitarii profesionistilor de comportamentele neetice atunci cand principiile si standardele profesionale sunt incalcate;

k) proceduri clare si transparente de sesizare a incalcarilor prevederilor Codului si actiuni corective si disciplinare prin care Colegiul Psihologilor din Romania intervine pentru protejarea drepturilor persoanelor si sanctionarea comportamentelor neetice (vezi Codul de procedura disciplinara).

Codul deontologic a fost elaborat intre anii 2004-2005 de Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania si revizuit in anul 2012. Intre anii 2017-2018 a fost revizuit din nou, actualizat si pus in acord cu o serie de modificari normative nationale si internationale, progresele realizate de comunitatea profesionala si noile evolutii ale societatii. Versiunea actuala a Codului este in concordanta cu principiile si standardele Metacodului de etica, ghidul-cadru realizat de European Federation of Psychologists` Associations (EFPA) pentru codurile etice ale asociatiilor profesionale membre, asociatie la care Colegiul Psihologilor din Romania s-a afiliat in anul 2013.

O parte dintre articolele din versiunea aprobata in 2012 au fost regrupate, astfel incat structura Codului sa corespunda recomandarilor Metacodului de etica privind explicitarea celor patru principii etice referitoare la respectul pentru drepturile si demnitatea persoanei, competenta, responsabilitate si integritate. Actuala versiune a Codului aduce, de asemenea, o serie de completari si actualizari ale unor teme, izvorate ca raspuns la noile solicitari intalnite de profesionisti sau la cele mai frecvente probleme sesizate Comisiei de deontologie si disciplina. In elaborarea actualei versiuni a Codului au fost avute in vedere si codurile etice ale unor asociatii profesionale similare din tari cu traditie in domeniul psihologiei, legi si norme nationale si internationale in domeniu, ghiduri etice si alte resurse documentare.

Codul este prezentat ca o sinteza de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, ce instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept de libera practica. Codul ofera o baza consensuala pentru mentinerea unei atitudini colective impotriva comportamentelor ce incalca principiile eticii profesionale. Daca principiile sunt aspirationale prin natura lor, avand rolul de a inspira si ghida psihologii catre idealurile etice ale profesiei, standardele au rolul de a stabili reguli de comportament profesional a caror respectare este o obligatie legala, morala si profesionala a psihologului.

Codul are rolul de a orienta si regla acele activitati ale psihologilor in care acestia se angajeaza ca psihologi sau se prezinta sub titulatura de psihologi, nu si pe cele din viata privata a acestora. Comportamentul din viata privata a psihologului poate fi luat in discutie numai daca este de o asemenea natura incat aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase indoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si indeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog. Membrii comunitatii profesionale sunt indemnati sa aiba in vedere ca expresia publica a unor atitudini si valori contrare in viata personala poate afecta increderea publicului in existenta unei constiinte etice ca nucleu al identitatii profesionale.

Profesia de psiholog cu drept de libera practica se exercita intr-o varietate de contexte, in care psihologii pot desfasura activitati subsumate unor roluri diferite: practician, cursant, evaluator, consilier, psihoterapeut, formator, profesor, educator, cercetator, consultant, coleg, angajator sau angajat, manager, supervizor, editor, membru in organisme profesionale, organizator de evenimente profesionale etc. Codul urmareste stabilirea principiilor si standardelor etice aplicabile tuturor, cautand sa acopere cele mai frecvente activitati si contexte profesionale. In acelasi timp, presupune si incurajeaza cunoasterea in profunzime de catre profesionist a cadrului legal si a regulilor si standardelor aplicabile contextului particular al fiecarei activitati.

Rezolvarea problemelor etice

Prin natura si complexitatea activitatilor profesionale, psihologii trebuie sa ia decizii in situatii in schimbare, in conditii de incertitudine si ambiguitate, in care se pot exprima solicitari concurente sau conflictuale. Expertiza profesionala, consultarea altor materiale si ghiduri adoptate de Colegiul Psihologilor din Romania sau de asociatii profesionale de referinta, consultarea cu alti profesionisti, cunoasterea si luarea in considerare a circumstantelor si particularitatilor fiecarui caz, privilegierea nevoilor si intereselor clientilor vor completa tabloul evaluarii, reflectiei si deciziei etice ghidate de principiile Codului.

Procesul luarii deciziilor etice

Psihologul are obligatia legala si morala de a aplica principiile si standardele exprimate in Cod in toate activitatile pe care le desfasoara in calitate de psiholog.

Daca in majoritatea cazurilor, regulile sunt destul de clare si deciziile pot fi luate rapid, in practica fiecarui psiholog apar situatii cu un grad ridicat de ambiguitate, in care unele principii se pot afla in conflict. Astfel de situatii necesita atentie, timp pentru reflectia etica si un efort intens si adesea solicitant pentru solutionare. Este important ca psihologul sa fie capabil sa argumenteze decizia luata la finalul acestui proces.

Exista mai multe modele de solutionare a dilemelor etice si de luare a deciziilor etice. Se recomanda ca psihologul sa ia in considerare:

1. Identificarea aspectelor relevante:

a) Care sunt parametrii situatiei? (problemele si practicile relevante din perspectiva etica, inclusiv interesele, drepturile, caracteristicile semnificative ale indivizilor sau grupurilor implicate si ale sistemului sau circumstantelor in care a aparut problema etica)

b) Exista dovezi bazate pe cercetare care pot fi relevante?

c) Ce informatii ofera normele legale?

d) Care este opinia altor profesionisti?

e) Exista ghiduri sau reglementari specifice oferite de organisme relevante?

f) In ce mod poate fi afectat procesul de decizie de propriile inclinatii, preferinte sau „bias-uri”, de interesele personale sau factorii de stres?

2. Identificarea persoanelor sau a grupurilor potential afectate de decizie sau implicate in situatie si obtinerea perspectivei acestora.

3. Utilizarea Codului pentru a identifica principiile implicate.

4. Evaluarea drepturilor, responsabilitatilor si efectelor diferitelor variante decizionale asupra starii de bine a clientilor si a celorlalte persoane implicate.

5. Generarea unor variante posibile de actiune, de preferat cu asistenta si implicarea celorlalti in proces.

6. Analiza riscurilor si beneficiilor fiecarui curs posibil al actiunii pe termen scurt si pe termen lung pentru fiecare dintre cei implicati.

7. Alegerea constienta a modului de actiune dupa luarea in considerare a principiilor, valorilor si standardelor, verificand ca rationamentul care a stat la baza deciziei sa fie logic, lucid si consistent. Documentarea procesului decizional, care poate include perspectivele contradictorii.

8. Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii si monitorizarea rezultatelor. In cazul unor consecinte negative, asumarea responsabilitatii, intreprinderea unor actiuni corective sau reparatorii sau reluarea procesului decizional daca problema nu s-a rezolvat. Uneori, faptul de a prezenta scuze pentru consecintele negative neintentionate asupra cuiva poate face ca persoana afectata sa obtina ceea ce avea nevoie: recunoasterea neplacerii sau disconfortului suferite.

9. Extragerea unor concluzii utile pentru sine, pentru altii si/sau pentru comunitatea profesionala

10. Intreprinderea tuturor eforturilor fezabile pentru a preveni aparitia in viitor a aceleiasi probleme (comunicare si rezolvare de probleme impreuna cu colegii, schimbari ale procedurilor sau practicilor)

Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se realizeaza cu respectarea principiilor cuprinse in Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, in Hotararea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu completarile ulterioare, a principiilor si standardelor cuprinse in prezentul cod si a reglementarilor interne ale Colegiului. Psihologii trebuie sa cunoasca si sa respecte, de asemenea, legislatia relevanta in domeniul specializarii in care isi desfasoara activitatea.

Definirea termenilor

In sensul prezentului cod, urmatorii termeni se definesc astfel:

– Psihologul reprezinta orice membru al Colegiului Psihologilor din Romania; psiholog cu drept de libera practica atestat conform Legii nr. 213/2004, cu modificarile ulterioare.

– Comportamentul profesional reprezinta orice actiune indeplinita de psiholog atunci cand actioneaza in calitate de psiholog sau utilizeaza titlul de psiholog, inclusiv in relatiile profesionale, ca cercetator, profesor, supervizor, in media etc.

– Clientul/Beneficiarul direct reprezinta o persoana, un cuplu (ca relatie), o familie sau grup (inclusiv organizatie sau comunitate) caruia i se ofera servicii psihologice din partea unui psiholog. Clientii, participantii la cercetari, studentii si orice alte persoane cu care psihologul vine in contact in timpul activitatii sale profesionale sunt independenti daca in mod independent au stabilit un contract ori si-au dat consimtamantul informat. Persoanele sunt partial dependente daca decizia contractului sau a consimtamantului informat este impartita de doua sau mai multe parti (de exemplu, parinti si conducerea scolii, angajati si conducerea institutiei, adult si familia sa). Persoanele sunt considerate complet dependente daca acestea nu pot sau pot in foarte mica masura sa aleaga intre a primi sau nu un serviciu ori sa participe la o activitate (de exemplu, pacientii care au fost involuntar supusi unor interventii psihologice, copiii foarte mici implicati in proiecte de cercetare).

– Sistemul client – mai multe persoane care interactioneaza unele cu altele si cu care psihologul a stabilit si pastrat o singura relatie profesionala.

– Beneficiarul contractual – persoana fizica sau juridica ce contracteaza serviciile psihologice.

– Terti/Terte persoane/A treia parte – oricine altcineva in afara clientului sau a sistemului client.

– Reprezentant legal – parintele/parintii cu autoritate parentala sau tutorele, in cazul unui client minor, respectiv tutorele sau curatorul desemnat de instanta de judecata pentru un client adult.

– Asentimentul reprezinta acordul unei persoane care nu are capacitatea legala de a-si da consimtamantul pentru un serviciu psihologic.

– Datele se refera la orice informatii care pot fi asociate cu o persoana, inregistrate si stocate sub orice forma, inclusiv audio-vizuala si electronica.

– Drepturile legale ori civile reprezinta acele drepturi protejate prin lege si recunoscute ca atare.

– Drepturile morale reprezinta drepturile fundamentale si inalienabile ale omului care pot fi sau nu protejate total de legile in vigoare. Un loc aparte, ca semnificatie, pentru psihologi, il ocupa, spre exemplu, dreptul la: egala justitie; onestitate; dezvoltarea unei intimitati adecvate; autodeterminare; libertate personala. Protejarea unor aspecte ale acestor drepturi poate implica practici care nu sunt continute sau controlate de catre legile in vigoare. In plus, drepturile morale nu se limiteaza la cele mentionate in aceasta definitie.

– Discriminarea reprezinta activitatea care prejudiciaza ori promoveaza prejudecati cu privire la persoane datorita culturii acestora, nationalitatii, etniei, culorii sau rasei, religiei, sexului sau orientarii sexuale, statutului marital, abilitatilor fizice sau intelectuale, varstei, statutului socioeconomic si oricaror altor preferinte, caracteristici personale, conditii sau statute.

– Exploatarea clientului – exploatarea necunoasterii, a lipsei de experienta sau a starii de slabiciune a persoanelor vulnerabile datorita starii psihice, pentru a le determina sa accepte servicii psihologice in conditii prejudiciabile pentru acestea.

– Hartuirea sexuala include una sau ambele situatii: (i) utilizarea puterii ori autoritatii in incercarea de a forta o persoana sa se angajeze sau sa tolereze activitati sexuale. Aici intra intimidarea sau fortarea pentru noncomplianta ori promisiunea unor compensatii sau recompense pentru complianta; (ii) angajarea in mod deliberat si repetat in comentarii sexuale nesolicitate, anecdote, gesturi sau atingeri, daca aceste comportamente sunt ofensatorii si nu sunt bine primite, creeaza un mediu de lucru ostil ori intimidant ori se asteapta sa fie daunatoare pentru client.

– Situatie de urgenta – orice situatie in care se poate afla o persoana si care necesita o rezolvare imediata printr-o interventie specializata care nu sufera amanare.

CAPITOLUL I

Principiul respectarii drepturilor si demnitatii persoanei

Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa ii fie apreciata valoarea intrinseca de fiinta umana si aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socioeconomic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor standarde:

a) standarde generale referitoare la respectul fata de persoane;

b) standarde referitoare la intimitate si confidentialitate;

c) standarde referitoare la consimtamantul informat;

d) standarde referitoare la autodeterminare;

e) standarde de inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor;

f) standarde de conduita colegiala.

A. Standarde generale referitoare la respectul fata de persoane

1. Psihologii isi desfasoara activitatea manifestand respect fata de starile afective, atitudinile, experientele, cunostintele, valorile, ideile, opiniile si optiunile celorlalti.

2. Psihologii nu se angajeaza public in prejudicierea imaginii celorlalti, nu manifesta discriminare pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu se angajeaza in remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnitatii celorlalti.

3. Psihologii comunica respect fata de celelalte persoane prin actiunile si limbajul lor.

4. Psihologii respecta diferentele individuale, culturale si de rol, inclusiv, dar fara a se limita la cele bazate pe nivelul de functionare, gen, orientare sexuala, etnie sau identitate nationala, varsta, religie, limba si statut social, asigurandu-se ca activitatile lor profesionale nu sunt afectate de prejudecati referitoare la aceste grupuri.

5. Psihologii evita ori refuza sa participe la activitati si practici ce nu respecta drepturile legale, civile, ori morale ale celorlalti.

6. Psihologii refuza sa consilieze, sa educe ori sa furnizeze informatii oricarei persoane care, dupa judecata lor, este susceptibila de a utiliza cunostintele si indemanarea dobandite pentru a incalca drepturile fundamentale ale omului.

7. Psihologii respecta drepturile celor care beneficiaza de servicii psihologice, ale participantilor la cercetare, angajatilor, studentilor si ale altor categorii de persoane cu care intra in contact in timpul exercitarii profesiei, protejand astfel propria lor demnitate.

B. Standarde referitoare la intimitate si confidentialitate

B.1. Respectarea intimitatii si a demnitatii

8. Psihologii vor avea grija ca, in furnizarea de servicii psihologice ori in activitatea de cercetare, sa nu incalce granitele spatiului personal sau cultural al clientului/participantului la cercetare, fara o permisiune clara din partea acestuia.

9. Activitatea psihologilor nu trebuie sa prejudicieze dreptul sacru la demnitate umana si nici dreptul persoanei la propria imagine.

B.2. Protejarea confidentialitatii

10. Confidentialitatea actului psihologic este protejata prin lege si este o obligatie a oricarui psiholog. Divulgarea fara acordul clientului, de catre psihologi, a unor informatii care le-au fost incredintate sau de care au luat cunostinta in virtutea profesiei este interzisa, exceptie facand situatiile prevazute de reglementarile legale. Obligatia psihologului de a respecta confidentialitatea nu este limitata in timp.

B.3. Limitele confidentialitatii

11. Inainte de primirea consimtamantului, psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile in care aceasta poate fi incalcata, precum si asupra utilizarii informatiilor rezultate in urma activitatii sale.

12. Psihologii vor informa clientii in mod specific referitor la:

a) obligatiile legale sau etice care pot interveni, impunand dezvaluirea de informatii;

b) posibilitatea ca psihologul sa se consulte cu colegii pentru a creste eficacitatea serviciului oferit;

c) necesitatea prezentei, in situatiile care impun acest lucru, a unei terte persoane (translator, interpret, membru al familiei sau reprezentant legal);

d) riscurile si limitele confidentialitatii atunci cand serviciile, produsele sau informatiile sunt oferite prin mijloace electronice de transmitere.

B.4. Dezvaluirea de informatii

13. Psihologii pot impartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamantul celor vizati ori de o asa maniera incat cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facand situatiile in care divulgarea este o obligatie prevazuta de reglementarile legale sau este permisa prin lege pentru un scop legitim, cum ar fi furnizarea serviciilor profesionale in situatii de urgenta sau protejarea clientului, a psihologului sau a altora de o posibila agresiune.

14. Chiar si in aceste situatii, psihologii vor dezvalui doar informatiile necesare in contextul sau situatia respectiva si relevante pentru scopul profesional urmarit, respectand, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, autorizarea oferita de client.

15. Situatiile care au condus la dezvaluirea de informatii confidentiale si motivele care au stat la baza lor se consemneaza.

B.5. Confidentialitatea de colaborare

16. In cazul in care doi psihologi sau un psiholog si un alt profesionist implicat in evaluarea sau asistenta persoanei lucreaza in acelasi timp cu acelasi client, vor colabora, fara restrictii de confidentialitate, numai cu acordul clientului.

B.6. Utilizarea informatiilor

17. Informatiile confidentiale sunt inregistrate, prelucrate si pastrate in asa fel incat sa se evite dezvaluirea neintentionata a acestora si pot fi folosite in scop stiintific sau didactic numai intr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.

B.7. Confidentialitatea fata de terti

18. In cazul in care exista terti implicati in activitatea profesionala a psihologului, acesta va clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs niciunei solicitari, venite de la o terta parte in dezvaluirea de informatii confidentiale, decat in conditiile respectarii reglementarilor legale si a limitelor confidentialitatii.

19. Psihologul nu poate fi obligat de catre angajator sau de catre o alta persoana neautorizata sa comunice datele confidentiale, cu exceptia prevederilor exprese ale legii.

B.8. Responsabilitate extinsa

20. Psihologii se vor asigura ca personalul, colegii, asistentii, studentii sau alte persoane care au acces la informatiile profesionale respecta reglementarile privind confidentialitatea informatiilor.

B.9. Intreruperea serviciului din motive de confidentialitate

21. Atunci cand psihologul ajunge intr-o situatie in care, din motive bine intemeiate, nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va inceta sa mai ofere serviciul respectiv (cu exceptia situatiilor prevazute la pct. 13).

C. Standarde referitoare la consimtamantul informat

C.1. Urgentarea consimtamantului

22. Inainte de inceperea oricarui tip de serviciu psihologic (evaluare, psihoterapie, consiliere psihologica etc.), psihologii vor obtine consimtamantul informat din partea persoanelor independente sau partial dependent implicate, cu exceptia situatiilor cand prin lege, decizii judecatoresti sau prezentul Cod se prevede altfel. Psihologii vor obtine consimtamantul informat atat in situatia in care serviciile psihologice sunt oferite fata in fata, cat si in cazul in care se folosesc mijloace de comunicare la distanta.

23. In circumstantele in care exista nevoi urgente (de exemplu, tentative sau actiuni suicidare) psihologii vor oferi serviciile in interesul persoanei, pe cat posibil cu acordul sau asentimentul acesteia, dar vor cauta sa obtina cat se poate de repede consimtamantul informat.

C.2. Asigurarea consimtamantului

24. Psihologii se vor asigura ca, in procesul de obtinere a consimtamantului informat, urmatoarele puncte au fost intelese: scopul si natura activitatii; responsabilitatile mutuale; beneficiile si riscurile; alternativele; circumstantele unei incetari a actiunii; optiunea de a refuza sau de a se retrage in orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu; dreptul la o a doua opinie de specialitate; limitele confidentialitatii; frecventa, modul de desfasurare, costurile serviciilor; aspectele legale privind colectarea, pastrarea, protectia si utilizarea datelor personale; perioada de timp in care este valabil consimtamantul; modul in care se poate retrage consimtamantul daca se doreste acest lucru.

25. Informatiile vor fi oferite folosind un limbaj simplu, adecvat nivelului de intelegere al beneficiarului.

26. Psihologii se vor asigura ca, sub nicio forma, consimtamantul informat al clientului/participantului nu este dat in conditii de coercitie sau sub presiune.

27. Psihologii vor obtine consimtamantul scris al beneficiarului direct ori de cate ori este posibil. Atunci cand acest lucru nu este posibil, psihologii vor consemna in dosarul clientului consimtamantul oral, permisiunea sau asentimentul clientului/reprezentantului legal al clientului.

C.3. Delegarea de consimtamant

28. In cazul in care beneficiarul unui serviciu psihologic este in imposibilitatea de a-si da consimtamantul, se accepta obtinerea acestuia de la reprezentantul legal al acestuia sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este in masura sa il reprezinte.

29. In cazurile in care, potrivit legii, clientul nu are capacitatea de a-si da in cunostinta de cauza consimtamantul pentru un serviciu psihologic, acesta se va efectua doar cu acordul reprezentantului sau legal sau cu autorizarea unei autoritati sau persoane desemnate prin lege ori a unei instante de judecata.

30. In cazul in care, potrivit legii, clientul nu are capacitatea de a-si da in cunostinta de cauza consimtamantul pentru un serviciu psihologic si nu exista un reprezentant legal, serviciul psihologic se poate efectua daca este strict necesar in interesul clientului.

C.4. Servicii psihologice impuse (clienti mandatati)

31. Atunci cand psihologii lucreaza cu clienti carora serviciul le-a fost impus, ca urmare a unor prevederi legale, la cererea/prin decizia instantei sau ca urmare a unei situatii de urgenta, psihologii vor furniza serviciul in beneficiul clientilor, obtinerea consimtamantului nefiind obligatorie. Psihologii vor urmari insa construirea unei relatii de cooperare si vor oferi clientilor sau reprezentantilor lor legali informatiile necesare despre natura serviciului si limitele confidentialitatii.

C.5. Consimtamantul in caz de relatii cu terti

32. Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate inainte de obtinerea consimtamantului, atunci cand ofera servicii psihologice sau conduc cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati, la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, diverse agentii guvernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare etc. In aceste situatii, psihologii vor explica tuturor partilor:

a) rolul pe care il indeplinesc (de exemplu, psihoterapeut, consultant, evaluator, profesor, specialist desemnat de instanta de judecata/de organul de urmarire penala/de alte organe cu atributii jurisdictionale etc.);

b) natura relatiei cu fiecare dintre parti;

c) felul in care vor fi utilizate serviciile furnizate si informatiile obtinute;

d) limitele confidentialitatii;

e) aranjamentele financiare pentru furnizarea serviciilor, in functie de situatie.

D. Standarde referitoare la autodeterminare

D.1. Participarea activa la decizii

33. Psihologii vor incuraja participarea activa a beneficiarilor la deciziile care ii afecteaza direct, respectand dorintele justificate si valorificand opiniile acestora, ori de cate ori este posibil.

34. In acelasi timp, psihologii vor fi atenti la limitele potentiale ale autodeterminarii generate de caracteristici personale (varsta si nivelul de dezvoltare, sanatatea mintala etc.) sau de circumstante externe impuse (de exemplu, prin prevederi legale sau decizii judecatoresti).

35. Psihologii respecta dreptul persoanei de a avea acces la concluziile referitoare la propria persoana si de a primi informatii adecvate, in raport cu scopul serviciului psihologic oferit, care sa ii permita sa ia decizii in cunostinta de cauza.

D.2. Dreptul de a renunta

36. Psihologii se vor asigura ca beneficiarii serviciilor psihologice sau participantii la cercetare sunt informati de la primul contact asupra faptului ca pot renunta in orice moment la serviciul profesional sau se pot retrage din cercetare.

37. Psihologii vor respecta solicitarea unui participant care se retrage dintr-o cercetare, ca orice date prin care ar putea fi identificat, inclusiv inregistrarile, sa fie distruse.

D.3. Dreptul la opozitie

38. Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta (perturbari ale functionarii psihice, in termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediata), sau a altor situatii precizate prin lege sau prin decizii judecatoresti, psihologul actioneaza respectand dreptul clientului de a refuza sau de a sista serviciul psihologic.

E. Standarde de inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor

E.1. Obtinerea permisiunii

39. Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/participantilor la cercetare sau a reprezentantilor lor legali inainte de a efectua inregistrari audio/video pentru furnizarea serviciilor sau desfasurarea de cercetari.

E.2. Colectarea, pastrarea si transferul datelor

40. Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua toate masurile, conform prevederilor legale, pentru a proteja aceste informatii.

41. Psihologii au datoria de a depune toate eforturile rezonabile pentru a stoca, gestiona si arhiva in conditii de siguranta datele si informatiile obtinute in exercitarea profesiei, oricare ar fi suportul pe care sunt inregistrate sau modalitatile de prelucrare si comunicare, respectand reglementarile in vigoare cu privire la protectia datelor personale.

42. Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se pastreaza in conditii de siguranta o perioada de cel putin 10 ani de la incheierea relatiilor profesionale, daca prin alte prevederi legale nu este prevazut un termen mai mare.

43. Datele colectate si inregistrate pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii, consultate si utilizate de colegi de profesie, indiferent de forma de atestare, daca persoanele vizate si-au dat in mod neechivoc consimtamantul, iar acest consimtamant nu a fost retras.

E.3. Distrugerea datelor

44. La expirarea termenului de pastrare, psihologul va proceda la distrugerea datelor si a documentelor profesionale.

45. In situatia renuntarii la practica profesionala sau a pensionarii, a suspendarii sau incetarii dreptului de libera practica, psihologul va respecta prevederile legale privind pastrarea si distrugerea datelor.

F. Standarde de conduita colegiala

F.1. Conduita colegiala

46. Psihologii vor manifesta onestitate, corectitudine si solidaritate fata de colegii lor de profesie, conduitele lor fiind in acord cu standardele profesionale.

F.2. Respect

47. Psihologii vor manifesta respect fata de colegii lor de profesie si nu vor exprima critici nefondate si etichetari la adresa activitatii lor profesionale. Atunci cand psihologii au obligatia profesionala de a verifica, analiza sau examina calificarile, competentele sau munca unui coleg sau a unui alt profesionist, vor face acest lucru cu obiectivitate si respect.

F.3. Evitarea denigrarii

48. Psihologii nu vor actiona, sub nicio forma, in maniera denigratoare la adresa colegilor de profesie. Psihologii nu vor recomanda clientilor sa evite accesarea serviciilor altor profesionisti, cu exceptia situatiilor in care au motive temeinice sa considere ca ar exista o incalcare a reglementarilor legale sau etice.

CAPITOLUL II

Principiul competentei

Psihologii se straduiesc sa isi dezvolte in mod continuu competenta profesionala si sa o mentina la un nivel ridicat, fiind constienti atat de resursele, cat si de limitele profesionale si personale ale cunostintelor, abilitatilor, pregatirii, educatiei si experientei lor. Psihologii ofera servicii profesionale in limita competentelor pentru care au pregatirea si experienta recunoscute si atestate, evaluandu-si realist capacitatea de a oferi anumite servicii psihologice si de a utiliza instrumente, metode si tehnici specifice.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor standarde:

a) Constientizarea importantei eticii in practica profesionala

b) Cunoasterea competentelor profesionale si a limitelor acestora

c) Servicii psihologice in acord cu competenta

d) Prezentarea onesta a competentei

e) Pregatirea continua

f) Consultarea in caz de limita a competentei

g) Limitarea competentei

h) Eficienta metodelor

i) Obiectivitatea. Limitele procedurilor

j) Servicii psihologice in afara competentei

k) Afectarea competentei

A. Constientizarea importantei eticii in practica profesionala

49. Psihologii sunt constienti de aspectele etice ale comportamentului lor profesional si isi exercita profesia respectand prezentul cod.

50. Reflectia etica asupra actului profesional reprezinta o preocupare continua in practica profesionala a psihologilor.

B. Cunoasterea competentelor profesionale si a limitelor acestora

51. Profesia de psiholog se exercita in baza atestatului de libera practica, potrivit treptelor de specializare si specialitatilor profesionale atestate de catre Colegiu, conform competentelor profesionale reglementate.

52. Psihologii trebuie sa cunoasca si sa respecte cadrul normativ referitor la dreptul de libera practica si sa tina cont de orice alte circumstante care pot afecta dreptul lor de a practica.

C. Servicii psihologice in acord cu competenta

53. Psihologii au obligatia sa-si cunoasca foarte bine limitele de competenta in oferirea de servicii psihologice, in activitatea de predare sau de cercetare.

54. Psihologii se vor angaja (fara supervizare) numai in acele activitati profesionale pentru care au competentele si atestarea necesare.

D. Prezentarea onesta a competentei

55. Psihologii nu vor prezenta fals limitele competentei lor si nu vor prezenta pregatirea sau formarea lor intr-un mod care sa le favorizeze nemeritat pozitia sau imaginea publica, indiferent de tipul de activitate profesionala desfasurata.

E. Pregatirea continua

56. Psihologii sunt datori sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea formarii si practicarii la standarde cat mai inalte a propriilor competente profesionale.

57. Psihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dezvoltare a competentelor lor prin informare continua, programe de formare profesionala si conferinte de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari care sa conduca spre cresterea competentei profesionale, conform standardelor Colegiului Psihologilor din Romania.

F. Consultarea in caz de limita a competentei

58. Atunci cand psihologii constata ca ajung intr-un impas profesional, atingandu-si limitele competentei, vor consulta colegii sau supervizorul sau vor recomanda clientului un alt profesionist, care ii poate oferi un serviciu competent.

G. Limitarea competentei

59. Atunci cand psihologii urmeaza sa desfasoare servicii psihologice, cercetari sau sa predea dincolo de limitele de competenta, acestia vor cauta sa obtina cat mai rapid competenta necesara (care va presupune, dupa caz, studiu, evaluare si supervizare) si numai apoi se vor angaja in desfasurarea activitatilor vizate (exceptie pct. 67.).

H. Eficienta metodelor

60. Psihologii utilizeaza doar acele metode pentru care detin calificarea, pregatirea si experienta necesara.

61. Psihologii monitorizeaza eficacitatea si eficienta metodelor, tehnicilor, instrumentelor si abordarilor utilizate, astfel incat sa ofere servicii psihologice de calitate.

62. Psihologii isi pot argumenta activitatea profesionala din perspectiva datelor si dovezilor prezentate in literatura de specialitate actuala.

I. Obiectivitatea. Limitele procedurilor

63. Psihologii au obligatia de a fi constienti de limitele procedurilor folosite, indiferent de tipul de activitate. Psihologii vor avea grija ca furnizarea serviciilor, cercetarea stiintifica, prezentarea rezultatelor si a concluziilor sa fie facute cu maxima obiectivitate, evitand orice tendinta de prezentare partiala sau cu tenta subiectiva.

64. Psihologii utilizeaza in practica lor metode, tehnici, abordari, instrumente care au o fundamentare stiintifica recunoscuta de comunitatea profesionala. Psihologii evita sa utilizeze in practica lor profesionala metode, tehnici, instrumente sau abordari dovedite ca neavand suport stiintific.

65. Psihologii vor manifesta o grija deosebita atunci cand utilizeaza metode, dispozitive, instrumente si tehnici care nu au o baza solida de dovezi sau carora le lipseste o sustinere a eficacitatii, care nu indeplinesc cerintele standard sau pe care nu le stapanesc foarte riguros.

66. Psihologii acorda atentie felului in care experientele, atitudinile, cultura, convingerile, valorile, contextul social, diferentele individuale, formarea specifica sau factorii de stres proprii influenteaza interactiunile lor cu ceilalti si integreaza aceasta constientizare in eforturile lor de a-i ajuta pe ceilalti si de a nu le face rau.

J. Servicii psihologice in afara competentei

67. In cazul in care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu exista standarde generale recunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili in acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia vor depune toate eforturile pentru obtinerea unui standard minimal de competenta, avand permanent grija sa protejeze clientii, studentii, supervizatii, participantii si pe toti cei implicati, pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alta. In acest caz, serviciul va continua pana cand solicitarea inceteaza sau pana cand un specialist cu competenta recunoscuta pentru acel tip de serviciu devine disponibil.

68. In situatiile de urgenta care presupun interventie psihologica rapida pentru persoane fizice sau grupuri de persoane aflate in criza, pentru care la momentul respectiv nu sunt disponibile alte servicii de sanatate mintala si pentru care psihologii nu au pregatirea specializata necesara, acestia pot furniza servicii de suport psihologic pana cand situatia de urgenta a fost depasita sau pana cand sunt disponibile servicii specializate adecvate.

K. Afectarea competentei

69. Atunci cand psihologii realizeaza ca din motive de sanatate ori din cauza unor probleme personale nu mai pot sa desfasoare in mod competent o anumita activitate profesionala, acestia vor lua masurile adecvate pentru a-si limita, suspenda sau incheia respectiva activitate profesionala.

CAPITOLUL III

Principiul responsabilitatii profesionale si sociale

Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, a familiei, grupului ori comunitatii fata de care isi exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare ii include atat pe cei direct, cat si pe cei indirect implicati in activitatile lor, prioritate avand cei direct implicati.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor standarde:

a) Responsabilitatea fata de calitatea si consecintele actiunilor profesionale

b) Promovarea unor standarde ridicate

c) Evitarea suferintei (a nu face rau)

d) Responsabilitate extinsa

e) Continuitatea serviciului

f) Intreruperea serviciului in conditiile lipsei de beneficii pentru client

g) Rezolvarea informala a incalcarilor Codului

h) Sprijinul colegial

A. Responsabilitatea fata de calitatea si consecintele actiunilor profesionale

70. In cadrul lor de competenta profesionala, in baza independentei profesionale conferite de Legea nr. 213/2004, cu modificarile ulterioare, psihologii vor decide alegerea si aplicarea celor mai potrivite metode si tehnici psihologice. Ei raspund personal de alegerile si de consecintele directe ale actiunilor lor, in functie de atestarea profesionala primita.

71. Psihologii se vor consulta si cu alti specialisti sau cu diverse institutii pentru a promova starea de bine a individului si a societatii.

B. Promovarea unor standarde ridicate

72. Psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca stiinta si a societatii in general, prin cercetarea si prin exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, exceptie facand activitatile ce intra in conflict cu dispozitiile legale in vigoare sau cu prevederile prezentului cod.

73. Psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca profesie in fata societatii si vor promova si mentine cele mai inalte standarde de calitate.

74. Psihologii vor promova si vor facilita dezvoltarea stiintifica si profesionala a angajatilor, a celor supervizati, a studentilor, a participantilor la programe de formare profesionala etc.

75. Psihologii vor sesiza Colegiului Psihologilor din Romania cazurile de abatere de la normele de etica profesionala daca rezolvarea corecta, pe cai amiabile, a situatiei nu a fost posibila.

76. Daca responsabilitatile etice ale psihologilor intra in conflict cu alte reglementari in vigoare sau cu solicitarile din partea angajatorilor, psihologii vor clarifica natura conflictului, vor afirma obligatia lor legala de a respecta Codul si vor face, in limita posibilitatilor lor, pasii necesari pentru solutionarea acestuia in acord cu principiile si standardele etice.

C. Evitarea suferintei (a nu face rau)

77. Psihologii vor proteja si vor promova starea de bine, evitand provocarea de suferinte clientilor, studentilor, participantilor la cercetare, colegilor de profesie si celorlalti, asumandu-si cu responsabilitate consecintele propriilor actiuni.

78. In cazul in care un anumit grad de suferinta este previzibil si inevitabil, psihologul se va stradui sa reduca, pe cat posibil, nivelul de suferinta implicat.

79. Psihologii vor respecta dreptul persoanei de a sista, fara nicio justificare, participarea la serviciul furnizat sau la activitati de cercetare stiintifica.

80. Psihologii vor refuza sa indrume, sa instruiasca ori sa furnizeze informatii celor care, dupa judecata lor, ar putea utiliza in mod ilegal sau neetic cunostintele si deprinderile, voluntar sau involuntar, in dauna celorlalti.

81. Psihologii nu vor contribui si nu se vor angaja in cercetare sau orice alt tip de activitate care contravine reglementarilor legale privind drepturile omului.

D. Responsabilitate extinsa

82. Psihologii nu vor delega activitati psihologice unor persoane care nu au competentele necesare pentru acele activitati.

83. Psihologii actioneaza cu responsabilitate pentru a instrui, a sustine si a urmari respectarea standardelor de etica profesionala de catre asistenti, angajati, persoane aflate in formare sau supervizare etc., in conditiile reglementarilor in vigoare pentru fiecare activitate.

E. Continuitatea serviciului

84. Daca din motive de boala sau ca urmare a unor evenimente survenite in viata psihologului, acesta nu mai poate continua oferirea serviciului in bune conditii, va depune toate eforturile pentru a asigura clientului continuitatea serviciului, ajutandu-l sa identifice un psiholog care ii poate oferi in mod competent asistenta necesara.

85. Atunci cand exista o intentie justificata de incetare a serviciului psihologic oferit clientului si de indrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii vor mentine un contact suportiv si responsabil fata de client pana cand acesta isi asuma continuarea serviciului in cauza.

F. Intreruperea serviciului in conditiile lipsei de beneficii pentru client

86. Psihologii vor incheia serviciile oferite in situatia in care clientii nu au beneficii si pare improbabil sa obtina beneficii prin serviciile respective si vor indruma clientii spre un psiholog care ii poate asista in mod adecvat.

G. Rezolvarea informala a incalcarilor Codului

87. In cazul in care psihologii constata ca exista abateri ale unui coleg de la normele prezentului cod, ii vor semnala amiabil acestuia abaterea constatata si se vor adresa Comisiei de deontologie si disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania in cazul in care comportamentul neetic persista.

H. Sprijinul colegial

88. Psihologii vor cauta sa sprijine pe cat posibil eforturile profesionale ale colegilor, in limita disponibilitatilor participative si a timpului disponibil.

CAPITOLUL IV

Principiul integritatii profesionale

Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor profesionale. Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale si, de asemenea, sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor standarde:

a) Standarde referitoare la onestitate si acuratete

b) Standarde referitoare la onestitate si claritate in relatii

c) Standarde referitoare la angajamente contractuale, onorarii si taxe

d) Standarde pentru declaratii publice si reclama

A. Standarde referitoare la onestitate si acuratete

A.1. Recunoasterea limitelor profesionale

89. Psihologii vor fi reflexivi, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale.

90. Psihologii vor prezenta intr-o maniera onesta domeniile de specialitate in care sunt atestati, competentele, afilierile si experienta profesionala, nefiind acceptate niciun fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentari in acest sens.

91. Psihologii vor folosi doar titlurile profesionale la care au dreptul in virtutea pregatirii, atestarii, licentierii sau angajarii.

A.2. Obiectivitate si acuratete

92. Psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea si buna-credinta in activitatile lor profesionale. In aceste activitati, psihologii nu se vor angaja in eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor.

A.3. Prezentarea rezultatelor

93. Psihologii vor prezenta cu onestitate, obiectivitate si acuratete concluziile, opiniile si rezultatele activitatilor lor profesionale, recunoscand si precizand limitele acestora. Psihologii vor oferi clientilor sau altor beneficiari explicatiile necesare, folosind un limbaj adecvat pentru a le facilita intelegerea rezultatelor si a concluziilor.

94. Psihologii isi vor asuma doar meritele pentru munca, ideile si contributiile proprii si vor recunoaste munca si ideile celorlalti (inclusiv studenti) pe masura contributiei lor.

95. Psihologii se vor stradui sa comunice cat mai complet si obiectiv cu putinta, distingand intre fapte, opinii, teorii, ipoteze sau idei atunci cand isi prezinta cunostintele, descoperirile si perspectivele.

96. Daca rezultatele cercetarilor lor sunt prezentate distorsionat de catre alte persoane (sponsor, agentie de stiri, clienti), psihologii vor actiona cu promptitudine, in limita posibilitatilor, pentru a clarifica si corecta informatiile.

B. Standarde referitoare la onestitate si claritate in relatii

B.1. Evitarea discriminarii si a conflictului de interese

97. Psihologii nu practica, nu ingaduie, nu instiga, nu colaboreaza la, nu consimt si nu faciliteaza nicio forma de discriminare.

98. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.

99. Psihologii vor evita sa ofere recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup sa participe intr-o activitate care implica riscuri majore si previzibile.

100. Psihologii nu vor contribui, fie singuri, fie in colaborare cu altii, la niciun fel de practici care pot viola libertatea individuala sau integritatea fizica sau psihologica a oricarei persoane.

B.2. Evitarea relatiei multiple

101. O relatie se considera a fi multipla in cazul in care un psiholog:

a) exercita cel putin doua roluri profesionale in acelasi timp in raport cu o persoana (de exemplu, cu clientii, angajatii, cei supervizati, studentii, persoanele aflate in formare sau participantii la cercetari);

b) exercita un rol profesional si in acelasi timp se afla in alt rol in raport cu aceeasi persoana;

c) exercita un rol profesional in raport cu o persoana si se afla in cel putin o alta relatie cu o alta persoana care este ruda apropiata a celei dintai.

102. Psihologii vor evita relatiile multiple atunci cand acestea prezinta, in mod rezonabil, riscul de a diminua obiectivitatea, competenta si eficienta indeplinirii functiilor lor profesionale sau riscul de a duce la exploatarea sau prejudicierea persoanei cu care se afla in relatie profesionala.

103. Daca psihologii ajung sa se afle, ca urmare a unor factori care nu puteau fi anticipati, intr-o relatie multipla potential nociva, vor face pasii rezonabili sa o rezolve, avand grija sa protejeze persoana sau persoanele afectate si sa actioneze in acord cu prezentul cod.

B.3. Evitarea hartuirii

104. Psihologii nu se vor angaja in nicio forma de hartuire, fie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala.

B.4. Evitarea abuzului

105. Psihologii nu se vor angaja in comportamente de defaimare sau de abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual) fata de persoanele cu care vin in contact in timpul activitatii lor profesionale.

106. Psihologii vor evita relatiile extraprofesionale cu clientii lor. Aceste relatii scad distanta profesionala necesara si pot conduce la conflict de interese sau abuz.

107. Psihologii sunt constienti de felul in care intimitatea sau sexualitatea pot afecta relatia dintre psiholog si client. Psihologii nu se vor angaja in relatii sexuale cu clientii lor.

B.5. Nonexploatarea

108. Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nicio forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate (clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati, angajati), orice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa.

B.6. Evitarea conflictului de interese (neintrarea in rol)

109. Psihologii se vor abtine de la intrarea intr-un rol profesional atunci cand, din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar:

a) obiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale pot fi afectate;

b) exista riscul exploatarii sau producerii unor daune clientilor/participantilor la cercetare.

C. Standarde referitoare la angajamente contractuale, onorarii si taxe

C.1. Angajamentele contractuale

110. Psihologii vor onora angajamentele asumate prin orice tip de contract incheiat in legatura cu exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica. Daca apar situatii neprevazute care ii impiedica sa isi duca la indeplinire angajamentele, psihologii vor informa si vor oferi explicatii complete si sincere partilor implicate.

C.2. Dreptul la onorarii

111. Pentru orice serviciu profesional oferit de psihologi, acestia au dreptul sa primeasca onorarii sau salarii negociate in mod liber cu beneficiarul sau cu o terta parte. Psihologul nu va conditiona interventia psihologica sau rezultatele probabile ale interventiei psihologice de obtinerea unor favoruri pentru sine sau pentru terti.

C.3. Acordul pentru onorariu

112. Psihologii vor cauta sa stabileasca, de comun acord cu beneficiarul serviciului oferit, care sunt valoarea si modalitatea de percepere a onorariului in conditiile legilor in vigoare si fara o falsa prezentare a cuantumului acestui onorariu.

113. Psihologii informeaza clientii in avans asupra conditiilor financiare ale serviciului si nu vor accepta recompense, cadouri sau favoruri din partea clientului in plus fata de onorariul convenit.

C.4. Renegocierea

114. Daca, din motive justificate, serviciul oferit necesita restrangeri si limitari, acordul initial va fi renegociat cat mai curand posibil. Psihologii isi rezerva dreptul de a modifica valoarea onorariului in functie de situatiile obiective noi aparute, printr-o notificare prealabila.

C.5. Limitele onorariului

115. Onorariul fixat va depinde de calitatea serviciului oferit si competentele profesionale ale psihologului, insa psihologii vor avea grija sa nu ceara un onorariu disproportionat fata de valoarea serviciului oferit. Psihologii nu vor exploata beneficiarii serviciilor lor si vor explicita, daca este cazul, valoarea onorariului stabilit.

C.6. Concurenta neloiala si practici neetice in raport cu concurenta

116. Psihologii nu vor practica concurenta neloiala astfel cum aceasta este reglementata de normele legale in vigoare. De asemenea, urmatoarele practici sunt interzise si se considera neetice in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica: tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin denigrarea sau discreditarea altui psiholog; practicarea unor onorarii subevaluate in mod intentionat, avand cunostinta de oferta anterioara a altui psiholog; folosirea unei functii publice pe care psihologul o detine in scopul atragerii de clienti in interes propriu pentru servicii care intra in obligatiile lui profesionale; furnizarea de date nereale privind competenta si/sau atestarea profesionala in scopul de a-l induce in eroare pe beneficiar.

D. Standarde pentru declaratii publice si reclama

D.1. Onestitatea in reclama

117. Psihologii isi pot face publicitate numai pe baza propriilor realizari, evitand promovarea unor realizari profesionale nereale sau exagerate si cu conditia sa nu puna in cauza activitatea unui coleg de profesie. Nu sunt considerate actiuni publicitare acele manifestari in care numele sau aspecte ale activitatii lor profesionale sunt mentionate in materiale scrise sau audiovizuale realizate de catre terti in scopul informarii publicului si nici acele interventii publice ale psihologilor cu referiri la activitatea sau creatiile lor, daca acestea nu sunt comandate si platite de catre acestia.

118. In redactarea anunturilor sau a mesajelor de reclama pentru serviciile, produsele sau publicatiile lor, psihologii nu vor folosi:

a) afirmatii nereale, inselatoare sau derutante;

b) afirmatii care clameaza sau implica superioritatea psihologului fata de orice psiholog sau fata de toti psihologii;

c) afirmatii care creeaza asteptari nejustificate ale unor rezultate favorabile;

d) afirmatii care pot induce sau care speculeaza fricile clientilor referitoare la consecintele pe care le-ar avea refuzul lor de a apela la serviciile oferite;

e) orice afirmatii care sustin sau implica in mod nejustificat faptul ca psihologul foloseste metode, aparate sau materiale exclusive sau superioare;

f) afirmatiile senzationaliste, vulgare sau care ar afecta in orice alt mod prestigiul profesiei.

D.2. Responsabilitati de reclama

119.

a) Psihologii care angajeaza persoane fizice sau juridice in scopul de a crea si/sau difuza mesaje care sa promoveze practica lor profesionala, produsele sau activitatile lor isi vor pastra responsabilitatea profesionala pentru mesajele respective;

b) Psihologii nu vor oferi remunerari angajatilor din presa scrisa si audiovizuala sau din alte forme de comunicare a informatiei catre public pentru a li se face publicitate in cadrul programelor/sectiunilor de stiri;

c) Publicitatea facuta activitatii unui psiholog trebuie sa fie explicita si identificata ca atare.

120. Psihologii care realizeaza anunturile, cataloagele, brosurile sau reclama pentru simpozioane, seminare sau alte programe educationale se vor asigura ca descriu cu precizie publicul-tinta, programul, obiectivele educationale si taxele.

D.3. Reprezentarea in declaratii

121. Psihologii vor clarifica daca actioneaza ca simpli cetateni, ca membri ai unor organizatii sau grupuri specifice, atunci cand dau declaratii sau cand sunt implicati in activitati publice.

D.4. Declaratii publice

122. Atunci cand psihologii ofera informatii, exprima puncte de vedere pe teme profesionale si fac declaratii publice prin mijloace de informare in masa, publicatii de specialitate sau in format electronic, se vor asigura ca acestea se inscriu in limitele competentelor profesionale si nu contravin prevederilor prezentului cod.

123. Psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie.

124. Atunci cand ofera informatii despre psihologie si practica profesionala, psihologii cauta sa corecteze conceptiile eronate si sa evite afectarea psihologiei ca stiinta sau a profesiei de psiholog.

D.5. Afirmatii despre persoane

125. Psihologii evita sa faca afirmatii profesionale publice referitoare la persoane, fiind constienti de responsabilitatea lor de a preveni posibilele efecte negative asupra acestora.

126. In scrierile, conferintele sau comunicarile media, psihologii nu vor dezvalui informatii confidentiale obtinute in activitatile lor profesionale decat daca:

a) ascund sau modifica semnificativ datele care pot identifica persoana/organizatia, astfel incat acestea sa nu poata fi recunoscute;

b) persoana sau organizatia si-a dat consimtamantul in scris sau c) exista o autorizare legala de a face acest lucru.

D.6. Situatii publice

127. Psihologii isi asuma responsabilitatea deplina pentru aparitia lor publica, aceasta trebuind sa fie in acord cu principiile si standardele din prezentul cod.

CAPITOLUL V

Standarde specifice

A. Educatie si formare

A.1. Calitatea ofertei educationale si formative

128. Psihologii vor manifesta preocupare fata de programele educationale si cele de formare profesionala, asigurandu-se ca acestea furnizeaza cunostintele si experienta necesare si suficiente pentru pregatirea studentilor, cursantilor si supervizatilor la standarde corespunzatoare atestarilor, diplomelor sau gradelor academice/profesionale care urmeaza sa fie obtinute.

A.2. Transparenta

129. Psihologii care raspund de programele educationale sau de formare se vor asigura ca exista o descriere recenta si precisa a acestora: obiectivele, continutul, beneficiile si obligatiile care trebuie indeplinite pentru absolvirea programului, inclusiv modalitatile de evaluare si taxele incluse. Aceste informatii trebuie sa fie disponibile pentru toate partile interesate.

A.3. Responsabilitate educationala

130. Psihologii se vor asigura ca programele cursurilor acopera tematica propusa, ca informatia este prezentata cu acuratete, ca exista modalitati adecvate de evaluare a progresului si ca tipurile de experiente descrise la curs sunt relevante.

A.4. Protectia informatiilor personale nerelevante

131. Psihologii nu vor cere studentilor sau celor supervizati sa dezvaluie informatii nerelevante in activitatile de curs sau in cadrul unor programe de formare profesionala/supervizare.

A.5. Conflicte in evaluare

132. Psihologii din institutiile de invatamant superior care evalueaza performanta academica a studentilor intr-o forma de psihoterapie nu vor oferi si servicii de psihoterapie studentilor pe care ii evalueaza, pe durata acestei evaluari. In cazul unui curs/program in care psihoterapia individuala sau de grup este specificata ca o cerinta obligatorie, psihologii responsabili cu derularea programului vor permite studentilor/cursantilor sa opteze pentru serviciile specialistilor neafiliati la respectivul program.

A.6. Hartuire si relatii sexuale

133. Psihologii nu vor hartui sexual si nu se vor angaja in relatii sexuale cu asistentii, elevii, studentii, cursantii sau supervizatii.

A.7. Abuzul de autoritate

134. Fiind constienti de influenta pe care o au ca profesori sau coordonatori asupra elevilor, studentilor, participantilor la cursuri sau a celor aflati in supervizare, psihologii nu vor face abuz de autoritatea lor si nu vor umili sau ameninta in niciun fel integritatea sau imaginea de sine a elevilor, studentilor, supervizatilor.

A.8 Calificari speciale

135. Psihologii nu vor forma persoane care nu au absolvit o forma de invatamant superior in domeniul psihologiei (sau in domeniile conexe acceptate conform reglementarilor in vigoare), nu au specializare, experienta de lucru sau orice alta dovada de calificare, atunci cand formarea vizeaza folosirea metodelor sau tehnicilor speciale (de exemplu, hipnoza, biofeedback, tehnici avansate de testare etc.).

B. Interventie psihologica, psihoterapie si consiliere

B.1. Informarea clientului

136. In obtinerea consimtamantului informat din partea clientilor, psihologii vor informa in prealabil clientul cu privire la forma de psihoterapie utilizata, metodele folosite, riscuri, alternative, limitele confidentialitatii, implicarea unor terti, onorarii si vor da curs oricarei altei cereri de informare adresate de client in acest sens. Daca psihologul se afla inca in supervizare, dar poate desfasura in mod legal si profesional activitatea terapeutica pentru care se afla in supervizare, va aduce la cunostinta clientului acest lucru cat mai curand posibil.

137. In cazul in care beneficiarul serviciilor de consiliere psihologica, psihoterapie, interventie logopedica etc. este minor, interventia psihologica se poate realiza doar cu acordul reprezentantilor legali ai acestuia, cu exceptia situatiilor de urgenta sau a situatiilor in care serviciile psihologice au fost dispuse de instanta de judecata. Psihologul va cauta sa obtina asentimentul copilului, oferindu-i informatiile relevante intr-un limbaj accesibil, adecvat nivelului de dezvoltare.

B.2. Consimtamantul pentru dezvaluire

138. In cazul in care psihologii intentioneaza sa foloseasca in procesul de formare sau supervizare inregistrarile audiovideo ale sedintelor de consiliere sau psihoterapie, este necesara obtinerea prealabila a consimtamantului clientului.

B.3. Intimitatea relatiei profesionale

139. Clientii vor beneficia de servicii de consultanta, consiliere sau psihoterapie din partea psihologilor fara prezenta unor terti, aceasta fiind permisa numai daca exista un acord in acest sens, atat din partea clientului, cat si din partea psihologului.

B.4. Precizarea clientului

140. Atunci cand in procesul psihoterapeutic sunt implicati fie partenerul de viata, fie alti membri de familie, psihologii vor clarifica relatiile pe care le au cu fiecare persoana implicata si vor preciza cine este clientul: o anumita persoana, cuplul, familia. Psihologii vor preciza, de asemenea, care sunt limitele confidentialitatii.

B.5. Precizari suplimentare in terapia de grup

141. In cadrul terapiei de grup psihologii vor preciza regulile de grup, rolurile si responsabilitatile ce revin tuturor participantilor si, de asemenea, limitele confidentialitatii.

B.6. Analiza ofertei de serviciu complex

142. In cazul in care clientii primesc deja servicii psihologice si de la alti psihologi sau de la alti specialisti din alte domenii, psihologul va examina posibilitatea angajarii sale intr-o relatie terapeutica (daca aceasta este solicitata) prin analiza conditiilor, beneficiilor potentiale ale clientului, riscurilor de conflict sau a confuziilor care pot sa apara. Psihologul va discuta cu clientul aceste limitari inainte de obtinerea consimtamantului.

B.7. Intimitatea sexuala cu clientii sau apropiati ai acestora

143. Psihologii nu se vor angaja in relatii de intimitate sexuala cu clientii lor, cu persoanele despre care stiu ca se afla in relatii apropiate cu clientii si nici nu vor incheia terapia pentru a nu intra sub incidenta acestui standard.

B.8. Psihoterapia cu parteneri sexuali

144. Psihologii nu vor accepta in psihoterapie persoane cu care au avut relatii de intimitate sexuala.

B.9. Relatia sexuala cu fostii clienti

145. Psihologii nu se vor angaja in relatii de intimitate sexuala cu fostii clienti pentru cel putin doi ani de la intreruperea sau incheierea relatiei psihoterapeutice.

B.10. Incheierea terapiei din lipsa de beneficii

146. Psihologii vor incheia orice forma de terapie cu clientii lor daca exista dovezi clare ca acestia nu mai au niciun beneficiu prin continuarea terapiei sau in cazul in care continuarea acesteia poate produce daune clientilor.

B.11. Incheierea terapiei din alte motive

147. Psihologii vor incheia terapia in cazul in care clientul intra intr-o relatie cu o persoana si ar aparea astfel riscul unei relatii multiple potential nocive, daca exista o agresiune din partea clientului asupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara in acest sens din partea clientului.

B.12. Intreruperea si continuarea terapiei

148. Daca, din motive de boala sau de indisponibilitate a psihologului, terapia trebuie intrerupta pentru o perioada mai lunga de timp, atunci psihologul va cauta sa ii ofere clientului o posibilitate de continuare a terapiei cu un alt coleg psiholog care are disponibilitatea si competenta necesare continuarii terapiei si care va putea fi informat cu privire la stadiul in care se afla terapia, cu consimtamantul clientului.

B.13. Continuarea terapiei cu un alt terapeut

149. Psihologul care preia un client de la un coleg care, din motive justificate, nu mai poate continua actul terapeutic, va examina cu atentie continutul demersului, potentialul de risc, beneficiile, iar, daca este nevoie, se poate consulta cu cei ce au fost implicati in procesul terapeutic si abia apoi va decide modalitatile de continuare a terapiei.

C. Evaluare si diagnoza

C.1. Prezentarea caracteristicilor psihologice

150. Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si concluziile lor, indiferent daca este vorba de recomandari, avize, rapoarte, evaluari sau expertize psihologice judiciare sau extrajudiciare, precizand limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor.

C.2. Conditii de utilizare a instrumentelor

151. Psihologii vor utiliza (administra, calcula scorul, interpreta) metodele si tehnicile de evaluare in conformitate cu manualele de aplicare ale instrumentelor respective si intr-un mod adecvat scopului evaluarii.

152. Psihologii utilizeaza instrumente de evaluare ale caror caracteristici (validitate, fidelitate) au fost stabilite pentru populatia testata. Atunci cand validitatea si fidelitatea nu sunt cunoscute pentru populatia testata, psihologii precizeaza limitele rezultatelor si interpretarilor derivate din absenta acestor informatii.

153. Psihologii respecta legislatia in vigoare cu privire la drepturile de autor si de proprietate intelectuala pentru instrumentele de evaluare folosite.

C.3. Consimtamantul pentru evaluare/diagnoza

154. Psihologii vor obtine consimtamantul informat pentru serviciile de evaluare, cu exceptia cazului in care:

a) acestea sunt cerute de lege, de reglementarile in vigoare sau prin decizia/cu aprobarea instantei;

b) testarea este o activitate obisnuita educationala, institutionala sau organizationala prevazuta de norme legale sau reglementari interne, situatie in care acordul se obtine prin inscrierea in programul educational, angajarea intr-o anumita functie, inscrierea intr-o profesie etc.

155. Consimtamantul informat include explicarea naturii si scopului evaluarii, costurile, implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate, modul de colectare, pastrare, utilizare a datelor obtinute si orice alte informatii necesare persoanei pentru a lua o decizie informata; psihologii vor oferi persoanei evaluate ocazii de a formula intrebari si de a primi raspunsuri.

156. Psihologii vor informa persoanele fara capacitate deplina de a-si da consimtamantul si persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legislative sau dispusa de instanta de judecata, cu privire la natura si scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj usor de inteles pentru persoana care urmeaza sa fie evaluata.

157. In cazul in care beneficiarul direct al serviciilor psihologice este un copil minor, psihologul va obtine acordul si consimtamantul pentru evaluarea psihologica de la cel putin unul dintre reprezentantii legali ai acestuia, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau dispuse de instanta de judecata.

158. In situatii de urgenta, in care evaluarea este necesara pentru starea de sanatate a clientului, iar consimtamantul informat prealabil nu se poate obtine, din partea acestuia sau a reprezentantului legal, psihologul va efectua serviciul, in interesul clientului. Daca beneficiarul serviciului este minor, psihologii vor informa de indata reprezentantii legali sau autoritatea tutelara despre serviciul oferit clientului.

159. In cazul in care evaluarea psihologica a copilului minor a fost realizata in prezenta unui singur parinte, psihologul va mentiona, in raportul eliberat, imposibilitatea evaluarii psihologice a relatiei acestuia cu celalalt parinte.

160. Psihologii vor respecta drepturile clientilor sau ale participantilor la cercetare referitor la protectia datelor personale. In cazul utilizarii unor instrumente de evaluare pentru care administrarea, scorarea, emiterea rapoartelor se realizeaza online, psihologii vor oferi clientilor toate informatiile prevazute de reglementarile legale privind colectarea si utilizarea informatiilor lor personale de catre furnizorul serviciilor de testare si masurile intreprinse pentru protectia datelor cu caracter personal.

161. Psihologii care folosesc serviciile unui traducator vor cere consimtamantul clientului pentru a folosi serviciile acelui traducator si se vor asigura ca se va mentine confidentialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare/diagnoza.

C.4. Datele de evaluare/diagnoza

162. Datele de evaluare/diagnoza obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la intrebarile la test, notele, inregistrarile si consemnarile psihologului, declaratiile clientului, observatiile privind comportamentul clientului in timpul unei examinari. Psihologii vor oferi datele obtinute, sub forma de rezultate, clientului si, daca este cazul, unor terti, numai cu consimtamantul clientului sau fara acordul acestuia in situatiile prevazute de reglementarile legale in vigoare sau dispuse de instanta de judecata. Psihologii vor evita sa faca publice datele de evaluare/diagnoza obtinute, cu exceptia situatiilor prevazute de reglementarile legale in vigoare sau dispuse de instanta de judecata, protejand clientul de orice forma de exploatare, abuz si prevenind devalorizarea datelor de evaluare/diagnoza. Datele de evaluare/diagnoza reprezinta proprietatea psihologului sau a institutiei care realizeaza evaluarea/diagnoza si vor putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati in folosirea acestor instrumente.

C.5. Constructia de instrumente

163. Psihologii care construiesc sau adapteaza teste si alte instrumente de masurare vor folosi proceduri in acord cu normele instituite de Colegiu.

C.6. Interpretarea rezultatelor

164. In interpretarea rezultatelor evaluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate, psihologii vor lua in considerare scopul evaluarii, precum si numerosi alti factori, abilitatile de testare si caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situationale, personale, lingvistice si culturale) care pot afecta judecatile psihologilor sau care pot reduce acuratetea interpretarilor.

C.7. Calificarea in testare

165. Psihologii nu vor promova sau incuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologica de catre persoane necalificate si neautorizate, decat in cadrul unei formari in care exista o supervizare adecvata.

C.8. Actualitatea evaluarii

166. Psihologii nu isi vor baza deciziile sau recomandarile pe teste depasite/invechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor si tehnicilor de evaluare stabilite de Colegiu.

C.9. Responsabilitatea administrarii instrumentelor

167. Psihologii care ofera servicii psihologice de evaluare altor profesionisti vor prezenta cu acuratete scopul, normele, validitatea, fidelitatea si aplicarea fiecarei proceduri, precum si orice alta calitate a acestora. Psihologii isi vor mentine responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea si folosirea adecvata a instrumentelor de evaluare, indiferent daca vor interpreta rezultatele ei insisi sau vor folosi o interpretare computerizata sau de alta natura.

C.10. Prezentarea rezultatelor pentru cei evaluati

168. Indiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psihologi, angajati ai acestora sau asistenti sau prin modalitati automate/computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare intelegerii rezultatelor, exceptie facand situatiile in care natura relatiei impiedica acest lucru (situatii de evaluare organizationala, pre- angajare si evaluari prevazute de reglementarile in vigoare), acest fapt fiind adus la cunostinta persoanei evaluate inaintea inceperii evaluarii.

C.11. Materialele

169. Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu-zis, protocoale, intrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu includ datele de evaluare/diagnoza.

170. Psihologii vor mentine integritatea si securitatea materialelor testului si a altor metode de evaluare prin neinstrainarea lor catre persoane care nu au competenta necesara, respectand dreptul de proprietate intelectuala prevazut de lege si obligatiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului.

171. Psihologii nu vor pune la dispozitia clientilor probe, grile, raspunsuri corecte sau alte materiale de evaluare/diagnoza in scopul facilitarii obtinerii de catre acestia a unor rezultate superioare la evaluari psihologice.

C.12. Dreptul la a doua opinie de specialitate

172. Persoana evaluata poate beneficia de o a doua opinie de specialitate in termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, cu exceptia situatiilor in care reglementarile legale/institutionale sau tipul/natura evaluarii impiedica acest lucru. Psihologul care va oferi a doua opinie de specialitate va avea cel putin aceeasi treapta de specializare ca si cel care a realizat evaluarea initiala.

D. Cercetare stiintifica si valorificarea rezultatelor

D.1. Standarde internationale

173. In cercetarile lor, psihologii vor cauta, pe cat posibil, sa promoveze cele mai noi metodologii de cercetare utilizate de comunitatea psihologica internationala, respectand atat standardele de rigoare stiintifica, cat si standardele etice.

D.2. Acordul de cercetare

174. Atunci cand psihologii au nevoie de aprobare, din partea unei institutii, pentru desfasurarea cercetarilor, acestia vor furniza toate datele necesare pentru acordarea aprobarii si vor avea in vedere ca protocolul de cercetare sa corespunda aprobarilor primite.

D.3. Obtinerea consimtamantului

175. In obtinerea consimtamantului informat, psihologii vor aduce la cunostinta participantilor scopurile cercetarii, durata, procedurile utilizate, riscurile, beneficiile, inclusiv compensatiile financiare, limitele confidentialitatii, dreptul oricui de a se retrage din cercetare si, in general, toate datele pe care participantii le solicita si de care au nevoie pentru a-si da consimtamantul. In cazul in care exista posibilitatea producerii de daune si suferinta, psihologii au obligatia sa le diminueze cat se poate de mult.

D.4. Utilizarea de suport audiovideo

176. Psihologii vor obtine consimtamantul informat de la toti participantii la cercetare pentru inregistrarile audio si video, inaintea efectuarii acestora, oferind garantii ca acestea vor fi utilizate numai intr-o maniera in care identificarea nu poate produce daune celor implicati.

D.5. Limitari ale informarii

177. Psihologii nu vor face studii si cercetari care implica proceduri de prezentare ascunsa/falsa a modelului de cercetare decat daca alternativa de prezentare corecta nu este fezabila stiintific sau aduce o alterare evidenta concluziilor cercetarii. In acest caz, participantii vor fi informati de utilizarea unui astfel de model de cercetare si vor participa numai daca isi dau consimtamantul, putand oricand sa isi retraga datele din cercetare. Cercetarea, in acest caz, poate fi derulata numai daca nu poate produce suferinta sau daune participantilor.

D.6. Exceptia de la consimtamant

178. Psihologii se pot dispensa in cadrul cercetarilor de consimtamantul informat al participantilor numai daca: a) cercetarea nu poate produce in niciun fel daune (observatii naturale, practici educationale sau curriculare, chestionare anonime, cercetare de arhive); sau b) este permisa de reglementari in vigoare.

D.7. Persoane si grupuri vulnerabile

179. Psihologii vor cauta sa evalueze etic, independent, cu respectarea drepturilor omului si sa ia toate masurile de protectie pentru orice cercetare ce implica grupuri vulnerabile si/sau persoane cu incapacitate de a-si da consimtamantul informat, inainte de a lua decizia de a incepe.

D.8. Evitarea unor categorii de subiecti

180. Psihologii nu se vor folosi de persoane cu incapacitate de a-si da consimtamantul in niciun studiu sau cercetare, daca studiul sau cercetarea avuta in vedere poate fi finalizata la fel de bine cu persoane care au capacitatea deplina de a-si da consimtamantul informat.

D.9. Manipularea prin cresterea compensatiilor

181. Psihologii vor evita sa propuna si sa acorde participantilor la cercetare compensatii financiare excesive sau alte forme de stimulente pentru participarea la cercetare si care pot favoriza obtinerea consimtamantului, cu atat mai mult atunci cand sunt evidente clare ca exista riscul producerii de suferinta si daune in timpul cercetarii.

D.10. Utilizarea animalelor in cercetare

182. Psihologii care utilizeaza animale in cercetarile lor vor evita provocarea de suferinta acestora, iar in situatia in care acest lucru nu este posibil, vor cauta sa minimizeze pe cat posibil provocarea de suferinta.

D.11. Corectitudinea datelor

183. Psihologii nu au voie sa prezinte date nereale, pentru care nu au fost facute masuratori. Daca vor constata erori de prezentare a datelor sau de prelucrare a acestora, vor face toti pasii necesari pentru corectarea acestora, altfel vor retrage si anula cercetarea.

D.12. Plagiatul

184. Psihologii nu vor prezenta date sau rezultate din alte studii sau cercetari, ca apartinandu-le lor, orice forma de plagiat fiind interzisa.

D.13. Abuzul de status

185. Psihologii vor fi creditati, atat pentru cercetarile facute, cat si pentru publicarea acestora, numai in masura in care acestia au o contributie majora. Astfel, psihologii vor face distinctia intre autor principal al cercetarii, contributie la cercetare, contributie minora si statutul sau pozitia pe care o detine respectivul psiholog. Astfel, pozitia academica, titlul academic, pozitia sociala sau cea de sef de departament sau manager intr-o institutie nu confera nimanui credit pentru o pozitie principala in cercetare, decat in masura in care exista o acoperire reala prin contributia adusa la cercetare, si nu prin statutul social sau academic.

D.14. Transmiterea datelor

186. Atunci cand exista solicitari de folosire sau de verificare a datelor din partea unui alt cercetator decat cei implicati direct in cercetare, psihologii vor putea oferi datele de cercetare numai in masura in care se pastreaza confidentialitatea acestor informatii de catre cei carora li se incredinteaza si daca exista o specificare clara a modului de utilizare a acestora.

D.15. Protejarea datelor

187. Psihologii vor proteja datele de cercetare, asigurandu-se ca acestea sunt pastrate in conditii de securitate. Protocoalele de cercetare, datele de cercetare sistematizate sau cele deja publicate pot fi pastrate fara restrictii, dar in conditiile respectarii normelor etice.

D.16. Onestitate stiintifica

188. Psihologii implicati in evaluarea, monitorizarea, realizarea si raportarea activitatilor de cercetare stiintifica vor manifesta impartialitate si obiectivitate si vor respecta drepturile de proprietate intelectuala. Selectia proiectelor de cercetare, a rezultatelor cercetarilor realizate pentru a fi valorificate publicistic sau practic se va face doar pe criterii de relevanta stiintifica, excluzandu-se orice considerent personal sau de natura extraprofesionala.

D.17. Buna conduita in cercetarea stiintifica

189. In activitatea de cercetare stiintifica psihologii nu vor ascunde sau inlatura rezultatele nedorite, nu vor confectiona rezultate, nu vor inlocui rezultatele cu date fictive, nu vor interpreta deliberat distorsionat rezultatele si nu vor deforma concluziile, nu vor plagia rezultatele sau publicatiile altor autori. Neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari, nedezvaluirea conflictelor de interese, deturnarea fondurilor de cercetare, neinregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, lipsa de obiectivitate in evaluari, nerespectarea conditiilor de confidentialitate, precum si publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica sunt incompatibile cu conduita etica a cercetatorului.

190. Datele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau practica, diferentele de interpretare a datelor, diferentele de opinie nu constituie abateri de la buna conduita in cercetarea stiintifica.

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

191. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

192. Psihologii au responsabilitatea de a cunoaste si de a aplica prevederile prezentului cod. Orice fapte savarsite in legatura cu profesia, care contravin prevederilor prezentului cod, angajeaza raspunderea disciplinara a psihologilor. Prezentul cod nu poate fi utilizat pentru tragerea la raspundere civila, penala sau administrativa a psihologilor, insa reprezinta singurul act normativ in baza caruia poate fi apreciata raspunderea disciplinara a psihologilor.

193. Membrii Colegiului Psihologilor din Romania nu vor recunoaste, ca fiind profesionala, activitatea care este neconforma cu principiile si standardele acestui cod.

194. Toti psihologii vor coopera cu Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania, atat in supervizarea conduitelor etice, cat si in promovarea lor. Refuzul cooperarii atrage de la sine incalcarea prevederilor acestui cod si, prin urmare, sanctionarea psihologilor in cauza in conformitate cu Codul de procedura disciplinara.

195. Pentru a mentine relevanta si actualitatea Codului, acesta este revizuit de Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului Psihologilor din Romania dupa o perioada de 4 ani sau atunci cand situatia o impune.

196. In completarea Codului, Comisia de deontologie si disciplina poate formula ghiduri, recomandari sau precizari care au rolul de a detalia, explicita si ilustra principiile si standardele stipulate in Cod. Acestea pot fi revizuite pentru a oferi un raspuns mai rapid la evolutiile curente.

Comments are closed.